Habari dit bana romaneasca si internationala

Bucureşti – Sambata, 1 di Andreu, România yiurtusi 100 di ani di la thimiliusearea a statlui

naţional unitar. Cu furnia a Dzuualei Naţionali şi a Centenarului, aproapea 450 di manifestări publiti fura ndreapti tru tuta vasilia. Bucureşti s-tanu nai ma marea paradă militară dit ateali dit soni dechenii, momentu far apreacle em pritu numirlu a militarilor cari tricura pi sum Arcul di Triumfu, em tehnea di alumtă parastisita. Defilara 4.000 di militari, dit cari cama di 500 di vuiiţ dit 20 vasilii partenere şi aliate. Eara parastisiti, tutunaoara cama di 200 di halat tehniti, chiro tru cari aproape 50 di aeronave azbuirara pisupra ali Capitala. Tehnea di alumtă acata tru isapi tru premieră, sistemlu di rachete antiaeriene Patriot şi blindatele Piranha 5, transportoare cu nivel maxim di blindaj, cari, di estan, suntu fabricate tru România. Una altă paradă militară s-tanu, duminica, Alba Iulia, casabalu dit tentrul a vasiliilei iu, pi 1 di Andreu 1918, fu proclamată Unirea ali Transilvanie cu România. Fu nai ma marea paradă militară di cându s-organizeadză ahtari teremonii tru casabalu ali Uniri. Tutunaoara, aoa fu ianugurat Monumentul ali Uniri, dedicat tra Centenarlu ali Romanie. Ma ninti, Patriarhul a Basericalei Ortodoxe Române majoritare, Daniel, şi Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, tanura una liturghie dinintea a Catedralalei ti Reîntregiri dit Alba Iulia. Tut Alba Iulia, viniri, s-disclisi una nauă ediţie a Congreslui Spiritualitatilei Româneşti, la cari lia parti reprezentanţa a comunităţlor di români di tuta lumea. Dimec, reprezentanţele a Institutlui Cultural Român tru xinatati, tru lucru deadun cu Misiunile diplomatiti ali Românie organizeadză, cu furnia a Dzuualei Naţionali, manifestări culturali.

Roxana Vasile, 01.12.2018, 17:40

Bucureşti – Sambata, 1 di Andreu, România yiurtusi 100 di ani di la thimiliusearea a statlui

naţional unitar. Cu furnia a Dzuualei Naţionali şi a Centenarului, aproapea 450 di manifestări publiti fura ndreapti tru tuta vasilia. Bucureşti s-tanu nai ma marea paradă militară dit ateali dit soni dechenii, momentu far apreacle em pritu numirlu a militarilor cari tricura pi sum Arcul di Triumfu, em tehnea di alumtă parastisita. Defilara 4.000 di militari, dit cari cama di 500 di vuiiţ dit 20 vasilii partenere şi aliate. Eara parastisiti, tutunaoara cama di 200 di halat tehniti, chiro tru cari aproape 50 di aeronave azbuirara pisupra ali Capitala. Tehnea di alumtă acata tru isapi tru premieră, sistemlu di rachete antiaeriene Patriot şi blindatele Piranha 5, transportoare cu nivel maxim di blindaj, cari, di estan, suntu fabricate tru România. Una altă paradă militară s-tanu, duminica, Alba Iulia, casabalu dit tentrul a vasiliilei iu, pi 1 di Andreu 1918, fu proclamată Unirea ali Transilvanie cu România. Fu nai ma marea paradă militară di cându s-organizeadză ahtari teremonii tru casabalu ali Uniri. Tutunaoara, aoa fu ianugurat Monumentul ali Uniri, dedicat tra Centenarlu ali Romanie. Ma ninti, Patriarhul a Basericalei Ortodoxe Române majoritare, Daniel, şi Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, tanura una liturghie dinintea a Catedralalei ti Reîntregiri dit Alba Iulia. Tut Alba Iulia, viniri, s-disclisi una nauă ediţie a Congreslui Spiritualitatilei Româneşti, la cari lia parti reprezentanţa a comunităţlor di români di tuta lumea. Dimec, reprezentanţele a Institutlui Cultural Român tru xinatati, tru lucru deadun cu Misiunile diplomatiti ali Românie organizeadză, cu furnia a Dzuualei Naţionali, manifestări culturali.

Bucureşti — Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu a tutaloru român’ilor, cu furn’ia a Dzuual’ei a lor Naţionala şi umplearea 100 di an’i di la thimil’iusearea a statlui unitar, că naţiunea are ananghi di energia şi cilastesearea a tutulor. România – spune caplu a statlui – nu avu una istorie fara di cheaditi, ama apraftasi s-agiunga una societate matură, cu oameni livendza, responsabili şi tut ma implicaţi civic, care au putearea s-alumt tra una bană ma bună tra el’i şi cilimean’il’I a lor. Prezidentul Iohannis al’I calisi tuţ român’il’i, s-hiba tru vasilie ica tru xinatati, ca, adunaţ stog anvarliga a nascantoru valori cum democraţia, libertatea şi egalitatea dinintea a nomlui, s-construiască deadun România a yinitorlui secol. Tru arada a lui, di Dzuua Naţională, premierul Viorica Dăncilă şi spusi pistusinea că societatea românească are, ma largu, resursi duri tra consensu, echilibru şi mintimineaţa politică, ase atea turlie tra s-poata sa-lu duca ma largu intereslu ca naţiune europeană. “S-intrăm tru doilu secol di existenţă ali Românie moderna prit atea ca va s-lom torlu a părinţalor ti u featira Marea Uniri, tra sa scoata ncapu proiectele strateghiti ti na li pripusim tra România” — nica spusi premierlu Viorica Dăncilă. Mesaje di hiritiseari tra români, di Dzua a lor Naţională, agiumsira si dit xinatati. Uniunea Europeană nu va s-hiba completă fără România, scrie, pi frandza a l’ei di Facebook, Comisia Europeană, care yilipseasti urărle deadun cu filmuleţ cu imagini ti scot tru migdani simboluri ali Românie. Premierlu ali Ripublica Moldova, Pavel Filip, declară, tru arada a lui, că România easti tra statlu majoritar românofon vitin ma multu di un sotu şi un partener. “Tru aesta dzuua, yiurtusimu deadun cu tuţ român’il’i 100 di an’i di la crearea ali Românie moderna şi minduim la sutata a noastră şi la parteneriatlu strategic” – scrie şi secretarlu di stat american, Mike Pompeo, tru un mesaj di felicitare pitricut a popului român, tru numa ali Administraţiei americana, postat pi site-ul a Departamentului di Stat. Român’il’i aprucheara felicitări cordiale şi di partea a Papalui Francisc.

Autor: Udalu a habarloru

Armanipsearea: Tascu Lala