Habari dit bana romaneasca si internationala (14.01.2017)

BUCURESTI – Ministrul roman a Finantilor, Viorel Stefan, declara, sambata, la un postu privat di televiziune, ca, dupa una prota isapi a bugetlui, mindueasti ca ari cabile tra spatiu fiscal tra s-finanteadza tute meatrili cari s-yilipsescu tru programlu di guvernare a majoritatil’ei PSD — ALDI. Stefan sumlinie ca limita di deficit di 3% dit PIB, impusa di UE, nu easti negociabila. El exclusi, di alta parte, bagarea di taxe noi ica creastirea a atiloru existente. Prezidentul Klaus Iohannis avea fappta timbihi, tora ayon’ea, tra dificultatea tin’isearil’ei di catra Guvernu a unui deficit bugetar di 3% dit produslu internu brut (PIB) tru aestu an. Programlu di guvernari a PSD fati isapea ca economia romaneasca va s-creasca cu 5,5%, tru medie, tru yinitorl’ii patru ani – ritmu multu ma mari andicra di atel anticipat di analistil’i economit — pi thiml’ilu a creastiril’ei tin’iili di cai mes a bugetarlor, a creastiril’ei investitiilor publiti si n’icsurarea a taxilor. Proiectul di buget ti anlu 2017 lipseasti s-agiunga tru Parlamentu anvarliga di zuua di 25 di yinaru.

Tașcu Lala, 14.01.2017, 17:58

BUCURESTI – Ministrul roman a Finantilor, Viorel Stefan, declara, sambata, la un postu privat di televiziune, ca, dupa una prota isapi a bugetlui, mindueasti ca ari cabile tra spatiu fiscal tra s-finanteadza tute meatrili cari s-yilipsescu tru programlu di guvernare a majoritatil’ei PSD — ALDI. Stefan sumlinie ca limita di deficit di 3% dit PIB, impusa di UE, nu easti negociabila. El exclusi, di alta parte, bagarea di taxe noi ica creastirea a atiloru existente. Prezidentul Klaus Iohannis avea fappta timbihi, tora ayon’ea, tra dificultatea tin’isearil’ei di catra Guvernu a unui deficit bugetar di 3% dit produslu internu brut (PIB) tru aestu an. Programlu di guvernari a PSD fati isapea ca economia romaneasca va s-creasca cu 5,5%, tru medie, tru yinitorl’ii patru ani – ritmu multu ma mari andicra di atel anticipat di analistil’i economit — pi thiml’ilu a creastiril’ei tin’iili di cai mes a bugetarlor, a creastiril’ei investitiilor publiti si n’icsurarea a taxilor. Proiectul di buget ti anlu 2017 lipseasti s-agiunga tru Parlamentu anvarliga di zuua di 25 di yinaru.

BUCURESTI – România nregistra tru protl’I 11 di mesi a anlui ti tricu un deficit cu cama di 2 miliardi di euro ma mari andicra di atel dit idyea perioada a anlui 2015. Borgea externă pi vade lungu agiumsi la aproapea 70 di miliardi di euro la 30 di brumar 2016, tru scădeari cu aproapea 1% andicra di bitisita a anlui 2015, al’iumtrea, borgea externă pi vade scurtu criscu cu cama di 14 di procente şi nastricu 22,7 miliardi di euro. Uidistu cu analistil’i, tifrili nu reprezintă una surpriză, avânda tru videala că tru anlu 2016, deficitlu a ziyal’ei comerciala criscu. Creastirea ntraoara aborgil’ei poati s-aduca gailipseari tra investitori, nica va s-duca si la cristearea a custuserlor cu cari s-mparmută România pi pazarli financiari internaţionale.

BUCURESTI — Tru Romania si tru xinatati s-tanu, aesti dzali, manifestari prit cari easti yiurtusita Dzuua a Cultural’ei Naţionali. Apufusita tru 2010, aesta s-yiurtuseaşti cafi an pi 15 di yinaru, dzuua di amintari a poetlui naţional Mihai Eminescu. Aza, stihurli a lui pot s-hiba ascultate tru un concertu coral special ţanut la Cercul Militar di Bucureşti. Tut tru capitala, s-tani una ediţie specială a manifestaril’ei Round Table, cari aduti tru prota thesi artişti xen’i stabiliţ tru România. Londra, easti inaugurată secţiunea di carti românească la una vivliotecă di prestigiu, iara Veneţia s-fati vernisajlu a unei expoziţii di grafică intitulată “Ion Creangă şi personajili a lui”. Tut cu furn’ia a Dzuual’ei Cultural’ei Naţionali şi ca parti a strategiil’ei ICR di yiurtuseari estan a Centenarlui Ditu Lipatti, dumanica, la Sala Radio, va s-tana concertul aniversar “Lipatti 100”, ţanut di Orchestra Naţională Radio. Aniversarea al Eminescu va s-hiba yiurtusita oficial si tru Ripublica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), cata cum si di comunitatli romanesti dit xinatati.

CANBERRA — Preacl’ea adrata dit romanca Raluca Olaru si ucraineanca Olga Savciuk aminta finala di dublu a turneului di Hobart, dit Australia, ti da premii cama di 225 di n’il’i di dolari. Tru atel dit soni actu, ateali daua nastricura preacl’ea adrata di Gabriela Dabrowski (Canada) si Zhaoxuan Yang (China). Al’iumtrea, romanca Monica Niculescu (loclu 40 WTA) chiru finala la simplu dinintea a belgiencal’ei Elise Mertens. Niculescu s-aradapseasti anamisa di ateali 6 agiucatoare cari va u reprezinta Romania la Australian Open, primlu turneu di mari slem a anlui, cari debuteadza, luni, Melbourne. Alanti tinti suntu Simona Halep, loclu 4 WTA şi cap di serie numirlu 4, Irina-Camelia Begu, loclu 30 WTA şi cap di serie numirlu 27, Sorana Cîrstea, loclu 78, Patricia Ţig, 106 WTA, si Ana Bogdan, cari aprafasi s-agiunga pi tabloulu printipal yinindalui dit calificari.

BRUXELLES – Analtul Reprezentantu ali Uniuni Europeana tra Afaceri Externi şi Politica di Securitate, Fedirica Mogherini, va lu asteapta, luni, Bruxelles, naulu ministru român di Externe, Teodor Meleşcanu. Uidisitu cu frandza di internet a Comisiil’ei Europeani, andamusea a atiloru doi va s-tana tru marja a Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe, la cari l’ia parti şefan’il’i a diplomaţiilor dit statili membri ali Uniunii Europene. Easti prota andamusi la cari l’ia parti Meleşcanu di la priloarea a naului mandat di ministru di Externe, ipotisi ti nica u avu si anamisa di an’il’i 1992 si 1996 si, respectiv, tra masi daua staman’i, tru brumar 2014. El demisiona atumtea cate slaba organizari a alidzerloru avea nchidicata n’il’I di cetăţen’i români dit xinatati tra să-şi ufiliseasca ndreptul di vot.

Armanipsearea: Tascu Lala