Habari dit bana romaneasca si internationala
GARTIA – Andamusea di sâmbătă a miniştrilor di finanţi dit zona euro va s-hiba multu dificilă, câte reformili pripusI di guvernul grec nu suntu duri tra s-Acata tru isapi un acordu mutrindalui darea diznau a agiutorlui internaţional tra Atena, spusi prezidentul a Eurogruplui, Jeroen Dijsselbloem, aleptu di AFP. Prota problemă easti pistipsearea anamisa di Gartia şi partenerl’ii a l’ei europeni, spusi Dijsselbloem anda agiumsi la andamusi, lugursita di mari simasie tra ţanearea ali Gartie tru zona euro. Planlu pripus di guvernul elen fu aprobat asarnoaptea di parlamentul di Atena, acă nascanta membri a partidlui di guvernământ trapsira mana ica votara contra. Premierlu Alexis Tsipras apruche că nascanti apofasi calcă taxerli electorale cu cari stânga radicală vini la puteari, ama andrupasti că suntu ma straxiti andicra di ateali pripuse di creditori. Gartia cafta un program di finanţare tra trei ani şi u l’ia borgea, ntra altile, s-vulusească un nau nom a pensiilor, s-ndreaga una nauă legislaţie mutrindalui sistemlu fiscal, sa scada hargili militare, s-creasca TVA si sa scoata di pi lucru scutirea di aesta taxa tra nisiiili garteşti, până tru insita a anlui 2016. Ahurhindalui cu 1 di alunar, Gartia easti, tehnic, tru niaxizeari di pălteari si ari ananghi di treia pacheta di agiutor financiar tra s-nu hiba scoasa dit zona euro.
Tașcu Lala, 11.07.2015, 18:32
MADRID — Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, va s-faca, luni, prima a lui vizită ufitială tru Spania. El va s-andamuseascâ cu Vasil’elu Felipe VI-lu şi cu premierlu Mariano Rajoy si va s-l’ia parti, tutunaoara, la andamusi culturali, cu reprezentanţal’i a mediului di afaceri si ali diaspora romaneasca. Uidisitu cu isachili a Institutlui Naţional di Statistică dit Spania, cama di 750 di n’il’I di cetateni români eara stabiliţ tru aestă vasilie anlu ti tricu, el’i yilipsescu aesta turlie nai cama marea comunitati di imigranţa.
BUCURESTI — Una n’ilie di tiniri dit Ripublica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), cari nchisira pri padi di Chişinău cata Bucureşti, tricura, sambata tahina, sinurlu, iu eara astiptat di n’il’I di cetateni roman’i, adepta ali Uniri tra ateali doaua state. Dumanica, el’i va s-agiunga tru Capitala ali Romanie, tra sa-l’I da tru mana a prezidentului Klaus Iohannis declaratia di Uniri adoptata, pi 5 di alunar, di aproapea 30 di n’il’I di cetateni ali Ripublica Moldova, tru arada a unei mari adunari nationala. Mitinglu fu gritu di organizatii non-guvernamentale dit ateali doaua state, ti spun ca masi adunaţ stog putem s-tanem cheptu a provocărlor di yinitori, putem s-banam ma ghini la noi tru vasilie, putem s-na harsim di una vasilie mari, fără sinuri intterne, fără cheaditi, cu una mira comuna şi tru prucuchie tra tuţ român’il’i”. Evenimentul s-tanu tru spaţiul public tru cari eara organizate marli protesti antisovietiti dit 1989-1990 si iu, tru agustu 1991, una alta Mari Adunare Naţionala saluta proclamarea di catra Parlamentul di Chisinau a independental’ei andicra di Moscova. Adutem aminti ca actuala Ripublica Moldova fu thimil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS tru 1940, dupu un ultimatum.
BUCURESTI – Arad fu discl’isa, ază, prima ligătură pi autostradă ditru România şi un altu stat european. Easti zborlu ti cumata ali autostradă A1 anamisa di Nădlac şi Arad şi naulu loc di triteari a sinurlui, Nădlac II, cari fati ligătura cu autostrada maghiară M43. Aesta va s-hiba discl’isa a traficlui internaţional di persoane şi părmatii, cu dzati bendza di urdinari pi calea di intrari şi dzati pi atea di işeari. Aoa easti interzis transportul di părmatii di piricl’iu i cari lipseasti bagati ti controlu fitosanitar şi veterinar, cata cum şi tranzitlu a vehiculilor ti imna cu preayalea.
