Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)
Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.
România Internațional, 13.01.2017, 14:30
Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.
România prezintă tuti condiţiile atea turlie ca, estan, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-hibă bitisitu, declara, gioi, ministrul român ali Justiţiei, Florin Iordache, după una andamusi cu secretarlu general adjunctu a Comisiil’ei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul fu bagat tru 2007, ca una condiţie a aderăril’ei ali României şi Bulgarie la UE şi si concentreadză maxus pi reforma ali justiţie, alumta contra ali corupţie şi combaterea crimal’ei organizata. Ministrul ali Justiţie nica spusi că România feati jgl’ioati importanti şi anvartusi instituţii importante care garanteadză că tru aestu moment statlu di drept easte multu importantu tru România.
Europarlamentarlu Laurenţiu Rebega ş-lansa oficial candidatura la funcţia di prezidentu a Parlamentului European, candidatură susţanută di Gruplu Europa Naţiunilor şi Libertătil’ei. La conferinţa di presă di Bruxelles loara parti jurnalişti xen’i şi români, acreditaţ la Instituţiile Europene, ama şi un singir di sot parlamentari europeni. Tru discl’idearea a evenimentului, Laurenţiu Rebega exghisi contextul şi motivele tra cari lo aesta apofasi: Europa s-ampuliseasti aza cu provocări fara preacl’e. Ari riscuri, ari fuvirseri, ama ari şi oportunităţ. Avea si tiva cutulburări totna, ama instabilitatea a lumil’ei a noastre pare s-crească gradual, an di an, iara cetăţenii dukescu ca him tru una criză a curi cap nu îl videm – declara Laurenţiu Rebega.
Preşedintele Klaus Iohannis promulga Legea tra alaxearea şi completarea Leadzil’ei 227/2015 ti Codlu fiscal şi tra alaxearea a Ledzil’e 95/2006 mutrindalui reforma tru dumenea a sănătatil’ei, dimanda Administraţia Prezidenţială. Camera a Deputaţlor adopta stămâna ti tricu, tru calitate di for legislativ decizional, alaxearea a Codlui fiscal tra scutirea a pensionarlor tra s-palteasca contribuţia a asiguripserlor sociale di sănătate şi niimpozitarea a pensiilor sum 2.000 de lei. Uidisitu cu articolili adoptate, venitlu impozabil tru mes dit pensii s-apufuseasti prit deducerea dit venitlu dit pensie a paradzlor niimpozabil’ie tru mes di 2.000 lei. Tutunaoara, contribuţia a asigurărlor sociale di sănătate va s-hiba tru borgea a bugetlui di stat.
Armanipsearea: Tascu Lala