Habari dit bana romaneasca si internationala
XXX – Catastisea ghenerală a Vasil’elui Mihai nu agiumsi ma greaua tru aesti daua staman’i dit soni, aca Majestatea a Lui easti ma largu tru una catastisi gailipsitoari di sănătate, dimanda, dumanica, tru un comunicat, Casa vasilikească ali Romanie. Uidisitu cu aesta, yiatarl’’i dimandara că Principesa Clirunumsitoari Margareta, care alu reprezinta Vasil’elu tru lucarli publiti, poate sa s-toarna tru vasilie toradioară. Agiumtu pi ilikia di 96 de ani si traptu la resedinta a lui dit Elvetia, Vasil’elu Mihai tradzi di harkinu. Alinatu pi thronu tru 1940, atel dit soni suveran ali Romanie vidzu zorea tra s-alasă putearea tru 1947 di furn’ia a comuniştiloru agiumta la putere şi deapoa s-fuga tu exilu tru Occidentu. Turnatu tru vasilie dupa surparea a comunismului, Vasil’elu Mihai promova, ca ambasador special, tru marli cancelarii occidentale admiterea ali Românie tru NATO, tru 2004, şi UE, tru 2007.
Ştefan Stoica, 19.11.2017, 17:16
XXX – Catastisea ghenerală a Vasil’elui Mihai nu agiumsi ma greaua tru aesti daua staman’i dit soni, aca Majestatea a Lui easti ma largu tru una catastisi gailipsitoari di sănătate, dimanda, dumanica, tru un comunicat, Casa vasilikească ali Romanie. Uidisitu cu aesta, yiatarl’’i dimandara că Principesa Clirunumsitoari Margareta, care alu reprezinta Vasil’elu tru lucarli publiti, poate sa s-toarna tru vasilie toradioară. Agiumtu pi ilikia di 96 de ani si traptu la resedinta a lui dit Elvetia, Vasil’elu Mihai tradzi di harkinu. Alinatu pi thronu tru 1940, atel dit soni suveran ali Romanie vidzu zorea tra s-alasă putearea tru 1947 di furn’ia a comuniştiloru agiumta la putere şi deapoa s-fuga tu exilu tru Occidentu. Turnatu tru vasilie dupa surparea a comunismului, Vasil’elu Mihai promova, ca ambasador special, tru marli cancelarii occidentale admiterea ali Românie tru NATO, tru 2004, şi UE, tru 2007.
BUCURESTI – Confederaţia Patronală CONCORDIA, una di nai ma mari dit Romania, cafta a guvernului să –u traga ntraoara apofasea cari baga zori a firmiloru s-ahurhească tu maximum 30 di dzali pazarapseri colective di lucru cu lucratorl’i. Tru una comunicat, confederaţia şi spuni nvirinarea andicra di proceslu acutotalui nitransparent tra adoptarea a unei iniţiative legislative cu impact babageanu tra ligaturli di lucru şi cari, tru idyiul kiro, scoati tru migdani seamni salami di antribari tu ti mutreasti constituţionalitatea a aistuistui. Apofasea baga zori tu una turlie nirealista şi intempestiv tuţ angajatorl’i dit România s-nkiseasca negocieri colective ti un kiro di masi 30 di dzali calendaristice, aca zn’iili ili hairlatitli a transferlui tra contribuţiili sociale nu fura limbidzati, nica spun patronatele. Eali stipsescu executivlu că featira aesta alaxeari ama nu consultara partenerl’ii sociali, cu scupolu tra darea catra angajatori şi sindicate responsabilitatea tra apofasi ambartitati unilateral di guvern. Naulu cod fiscal adoptat de executiv pruveadi, prota s-prota, transferlu integral a contributiilor sociale la angajat si n’icsurarea a impozitlui pi amintaticu. El fu catugursitu di sindicate, mediul di emburlaki si opozitia di dreapta. Aesta dipusi una motiune de cenzura contra a cabinetlui di stanga PSD — ALDE. Guvernul andrupasti naulu cod fiscal si da asiguripseri ca amintatitli nete a lucratorloru nu va sa scada.
CHISINAU — Cama di 650.000 di alegători dit Chisinau, capitala ali Rip. Moldova( ex-sovietica, majoritar romanofona), suntu aştiptaţ, aza, la urne, tra s-apufuseasca, prit referendum, desi primarlu a casabalui, Dorin Chirtoacă, va s-hiba ica nu demisu. Referendumul fu nkisitu di Partidlu a Socialiştilor si easte una premieră tra Ripublica Moldova. Prezidentul prorus Igor Dodon al’I candasi banatorl’I a Chisinaului s-l’ia parti la consultari tra s-curma atea ti numasi haos şi incertitudine. Di partea a lor, liberalii ti lu andrupascu primarlu suspendat dimandara că nu va s-l’ia parti la atea ti el’i lugursescu ca easti un plebiscit anti-Chirtoacă. Aestu easte stipsitu di trafic di influenţă şi nastritearea a borgilori di lucru. Aoa si una stămână, el fu eliberat dit arestu la domiciliu şi bagatu sum control judiciar.
Autor: Stefan Stoica
Armanipsearea: Tascu Lala