Habari dit bana roamaneasca si internationala (9.mar.2017)
Bruxelles — Lideril’i europeani, intră care si preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, lu realeapsiră, ază, la Bruxelles, ca presedinte a Consiliului European, pi Donald Tusk. Alte subiecte aflate pi aghenda reuniunilei a Consiliului di Primaveară, care contiinua mâne, sunt ligate di ocuparea forţâlei di lucru, creaştire economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, pricum şi relaţii externe a li UE. Mâne va aibă loc ună sesiune a Consiliului în format 27, adică fără Marea Britanie. Nâinte di fudzirea la Bruxelles, preşedintile Iohannis reiteră că Romania creade intr-ună UE putearnică, unita, solidara şi si opune a variantâlei a unei Europe cu ma multe viteze. In opinia şefului a statului, va hibă total contraproductiv macă UE va acceptă proiecte care sunt accesibile maşi a unora di membri.
Florentin Căpitănescu, 09.03.2017, 22:14
Bruxelles — Lideril’i europeani, intră care si preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, lu realeapsiră, ază, la Bruxelles, ca presedinte a Consiliului European, pi Donald Tusk. Alte subiecte aflate pi aghenda reuniunilei a Consiliului di Primaveară, care contiinua mâne, sunt ligate di ocuparea forţâlei di lucru, creaştire economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, pricum şi relaţii externe a li UE. Mâne va aibă loc ună sesiune a Consiliului în format 27, adică fără Marea Britanie. Nâinte di fudzirea la Bruxelles, preşedintile Iohannis reiteră că Romania creade intr-ună UE putearnică, unita, solidara şi si opune a variantâlei a unei Europe cu ma multe viteze. In opinia şefului a statului, va hibă total contraproductiv macă UE va acceptă proiecte care sunt accesibile maşi a unora di membri.
(Florentin)
Bruxelles — Premierulu a Romaniilei, Sorin Grindeanu, si adunăă, ază, la Bruxelles, cu cancelarulu Austrilei, Christian Kern. Ţel’i doil’i discutară, in principal, di prioritatâle a Guvernului di stanga di la Bucuresti si dispre cooperarea bilaterala in domeniile economic, social şi cultural. Cu aesta ocazie, si stabili ca premierulu Grindeanu să facă ună vizită ofiţială la Viena, trâ ună discuţie aprofundată dispre v’initorulu a UE, in conditiile in care România va pril’ia, di la Austria, tru 2019, preşedinţilia rotativă a blocului comunitar. Intrividearea fu aptă cu aform’ia participarilei a ţilor doili la reuniunea Partidului a Soţialiştilor Europeani. Premierulu Grindeanu susţânu necesitatea relansarilei a UE si exigh’isi că, trâ România, sunt importante politiţâle mutrinda fondurile di coeziune şi politica agricolă comună. El si adunăă, intră alţâ, cu presedintile a Frantâlei, Francois Hollande, cu analtul reprezentantu a UE trâ Afaceri Externe, Federica Mogherini, si cu preşedintile a Partidului a Soţialiştilor Europeani, Serghei Stanişev.
(Florentin)
Bucureşti — In Romania, salariile din Educaţie va crească, în medie cu 57%, declarăă preşedintile a Federaţilei “Spiru Haret”, Marius Nistor, după negocierile di ază di la Ministerulu a Lucrului pi mardzinea leadzilei a li salarizare unitară. Aţiste creastiri va aibă loc, esalonat, pana tru 2021. Mâne, discuţiile va contiinua cu sindicatile din cultură, după ţi actul normativ fu deja dezbătut cu sindicatile din apărare, ordine publică şi sănătate. Documentul lipseaşte să hibă adoptat până la 1 alonar tra sa poată să producă primile efecte di la 1 ianuariu anulu v’initor. Uidisit cu zboarâle a ministrului a lucrului, Lia Olguţa Vasilescu, salariile a bugetarilor va hibă mărite, în etape, până tru anulu 2021, iar singuril’i care va beneficiadză di majorare integrală tru 2018 va hibă lucrătoril’i din sănătate.
(Andreea)
XXX – După aderarea la UE, tru 2007, Romania si confruuntă cu un exod a cadrilor medicale, atrapte di salariile ma mări si di conditiile mai bune di lucru di-tru statile vest-europeane, si spune într-un reportaj publicat, ază, di Reuters. Aghentia noteadza că efectile a luştui exod sunt multu greale, Romania si nuumiră printră statile a UE cu aţel’i mai puţân’il’i medici, ţi cara că si aaflă printră primile locuri la numirulu a absolvenţâlor di medicină. Circa ună treime di posturile di-tru spitalile românesti sunt vacante, iar aproximativ un cirecu di român’i au un acces insuficientu la asistenta medicală di bază. Reuters il citeadza pi fostul ministrul a Sănătatilei, Vlad Voiculescu, uidisit a cure sunt câsâbadz intredz care nu au medic di familie. Ministerulu a Sănătatilei are elaborată, tru 2016, un plan multianual, ţi include, intră alte, simplificarea procesului di recrutare si agiutoare trâ aţel’i care sunt dispusi să-si desfăsoară activitatea în zonile rurale, ama aestua nu fu aprobat ninca di actualul Guvernu, mai scrie Reuters.
(Florentin)