Prima pagină » Actualitate » Habari di-tru actualitatea romaneasca si internationala

Habari di-tru actualitatea romaneasca si internationala

Bucuresti — Sefulu a diplomatiil’ei romana, Bogdan Aurescu, avu, aza, consultari, la Bucuresti, cu omologulu-su olandez, Bert Koenders. Cu aesta aform’ie, sefulu a diplomatiil’ei romana spuse diznou faptul ca Romania easte pregatita, easte ndreapta, sa adere la spatiul Schengen. Pi aghenda discutiilor si-au aflata teme referitoare la viţinata estică a UE, inclusiv situaţia din Ucraina, perspectiva europeană a Republical’ei Moldova, Balcanil’i di Vestu, evoluţiile mutrindafluxurile migratorii. In cadrul a discuţiilor fura examinate si aspecte ligate di v’initoarea preşedinţil’e olandeza a Consiliului UE, di-tru primulu semestru a anului 2016. Ună atenţie particulară fu acordată a dimensiunil’ei di securitate, cu accentu pi pregătirea v’initorului Summit NATO di la Varşovia, di-tru 2016, pricum şi pe combaterea terorismului.

Hristu Steriu, 21.09.2015, 18:52

Bucureşti — In Romania, 7.000 di angajaţ a instituţiilor din cadrulu a sistemului di apărare, ordine publică şi securitate naţională furâ angrenaţ, tru ultimile dzâle, in exercitiul militar HISTRIA 15. Fură ufelisite transportoare blindate, tancuri, sisteme antiaeriane, avioane şi elicoptere — anunţâ, spune, Ministerulu a Apăraril’i. HISTRIA 15 easte un mare exerciţiu di nivel strateghic di simulare a unei situaţie di polim, desfăşurat tru nauă poligoane din ţară, ţi arhiusi pi 7 agheazmăciune şi si bitisi pe 18 agheazmăciune. Easte ţel mai marile exerciţiu di aestă turlie desfăşurat până tora pi teritoriulu a Româniil’ei, iara scupolu a lui fu aţel di antrenare a structurilor di conduţire şi execuţie la nivel naţional trâ planificarea şi executarea a unei gamă diversificată di misiun’i.

CHISINAU – Preşedintile a li Republică Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), Nicolae Timofti, ndrupaşte ma multe revendicări formulate di lideril’i a Platformâl’ei Civică Demnitate şi Adivăr, care au organizată proteste antiguvernamentale di mare amploare în chentrul a capitalâl’ei Chişinău, şi declară că va să mutrească să obţână bâfarea lor tru practichie “în limitele atribuţiilor a lui constituţionale”. Initial, lideril’i a protestilor, la care l’ia parte m’il’e di persoane din R. Moldova, solicitară demisia a întregâl’ei conduţire a ţarâl’ei, inclusiv a preşedintelui, şi organizarea în primuveară a alidzerilor parlamentare anticipate. Tora, manifestanţâl’ii şi-u retrapsiră câftarea murinda demisia preşedintelui a li ţară. Declarat pro-occidentala, coalitia guvernamentala tripartită di la Chisinau fu grav decredibilizata dupa ţi di-tru sistemulu bancar a li republicâ disparu in mod mistergh’ios un miliard de dolari, respectiv circa 15% din PIB. Organizatorii protestelor au montată în chentrul a Chişinăului tendzăi, un m’ic câsâba întreg di tendzâ şi au promisă că protestile va să continua până la căderea reghimului.

ATENA — Greţâl’i suntu aştiptaţ mâne la urne, într-un scrutin anticipat a cui rezultat easte incert, principalile dauă partide rivale, SYRIZA (stânga radicală), a fostului premier Alexis Tsipras, şi Naua Democraţie (ND, dreapta), condus di Vangelis Meimarakis, hiinda multu aproapea un di alantu tru sondajile di opinie. Conform a luştor, SYRIZA are un uşor avansu dinintea ND, cuprins întră 0,7 şi 3 puncte procentuale, avansu situat în marja di eroare. Şi Tsipras, ama şi Meimarakis promisiră că va li continua reformile fiscale caftate di creditoril’i internaţionali a li Grăţie – FMI, Comisia Europeană şi Banca Chentrală Europeană, ama că va să mutrească tru tut aţel chiro să adoptă misuri pentru trâ diminuare impactulu a li austeritate. În total, 14 partide şi ţinţe coaliţii l’ia parte la alidzerile leghislative di mâne di-tru Grăţie.

pi armaneaste: Hristu Steriu