Guvernul ş-duţi ninti mandatlu
Vinit la cumândisearea a Executivlui di Bucureşti tu priumveara a anlui 2012, soţial-dimucratlu Victor Ponta tricu, Marţâ, di aţea de-a patra moţiuni di cenzurâ ahurhitâ di Opoziţii contra lui. Fu, aestâ oarâ, unâ moţiuni niham ca inşitâ dit tipari, ţi câftă s-pidipseascâ nu maşi alatusi di turlii tehnicâ a guvernarâl’ei, ama şi problemeli penali a premierlui.
Bogdan Matei, 30.09.2015, 11:47
Aţei ţi ahurhirâ moţiunea, liberalii, dzâsirâ că tuti câbăţli a procurorilor DNA ti Ponta – arâdeari tu acti, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz – nu-l mai alasâ pi aestu dit soni s-anyrâpseascâ acti normativi icâ s-da asiguripseri cu bugetlu ali vâsâlii şi că pitriţearea lui tu giudicatâ agudeaşti multu imaginea ali Românii. Anamisa di aţel di ma ninti senator PSD, Dan Şova, al Ponta îi si aduţi câbati, dit chirolu cându eara avucat, di lucri paranom prit cari vâsâlia chiru ma multu di 16 milioani di euro la companiili energetiţi di Rovinari şi Turceni.
Ama, di pi 5 di Cireşar, cându DNA hâbârisi ahurhearea a câftarâl’ei penalâ, premierlu nu apruchie ici câbăţli adusi di procurori, ama niţi câftărli ali Opoziţii şi a prezidentului Klaus Iohannis ta s-iasâ di pi ipotisi. Aştiptat di ma mulţâ comentatori, niamintarea a moţiunâl’ei Aleadzi întrâ România şi Ponta, un premier compromis. Scoati-l di pi ipotisi pi Victor Ponta!” îi da aluştui chiro ta ş-ducâ ninti mandatlu. Câ ţe Opoziţia va s-mai pitreacâ un document idyea maşi tu sesiunea parlamentarâ dit primvearea a anlui ţi yini. Ta s-hibâ apruchiatâ tu Parlamentu, moţiunea lipsea s-aibâ un vot pozitiv dzâs di 276 di senatori şi deputaţ, icâ giumitati plus unlu dit numirlu a alepţâlor.
Adunâ maşi 207 ti şi 8 contra, câ ţe, dupu ţi ş-aspusirâ andruparea ti echipa executivâ, parlamentarl’ii a arcului guvernamental, PSD-UNPR-ALDE, armasirâ tu loclu a lor ş-nu vrurâ ş-aspunâ votlu. Unâoarâ aspusâ ţânearea a minişţrâlor tu ipotisi, titularlu di la Finanţe, Eugen Teodorovici, hâbârisi că România va s-caftâ tu turlii ofiţialâ al FMI anyrâpsearea a unâ nauâ achicâseari di ampârmut. Pzâripserli, dzâsi el, va s-ducâ maxus tu ţi mutreaşti alâxerli structurali şi nu defiţitlu bugetar.
Aţea dit soni achicâseari, di turlii preventivâ, anyrâpsit di România cu FMI tu anlu 2013, di dauâ miliardi di euro, s-bitisi Sâmbătâ. Scupolu aluştui fu ta s-afireascâ icunumia româneascâ di şocuri di pi pâzărli ditru xeani. Di la agudearea a crizâl’ei icunumicâ, tu 2009, şi pânâ tora, România avu trei achicâseri di ampârmut cu FMI şi UE, ţi furâ agiutor ti politiţli guvernamentali tu domeniili a bugetlui, a privatizarâl’ei a companiilor di stat şi a stabilitatâl’ei macroicunumicâ.
Tu prota parti a aluştui an, autorităţli români apruchiarâ, ama, un mari stog di scâderi di taxi prit năulu Cod Fiscal, iara ahât Banca Ţentralâ di Bucureşti şi Consililu Fiscal, ama şi reprezentanţiâl’ii a instituţiilor finanţiari internaţionali giudicarâ aestu lucru câ ţe, dzâc ei, dusi la unâ nâscântâ arupreari a ligâturilor dintrâ Guvernu şi Fondu.
