Ghiderli a embargoului ali Arusii mutrinda fructili şi legumili
Prit aţea di tora ayoniea niapruachiari a importurilor di fructi şi legumi ţi yin dit Uniunea Europeană, ca meatrâ ti sancţiun’ili ţi li furâ dati ti andruparea a separatişţâlor pro-aruşi dit Ucraina, autorităţli di Moscova adusirâ grei gaileadz a cetăţen’ilor a lor. Au borgea, tora, s-andreagâ aestâ dit soni problemâ ta s-ascapâ di un defiţit di 35% dit consumlu internu. Tu ţi-i mutreaşti pi europen’i, ei caftâ turlii ta s-n’icşureadzâ aţea ţi chier agricultorl’ii.
România Internațional, 12.08.2014, 11:44
Prit aţea di tora ayoniea niapruachiari a importurilor di fructi şi legumi ţi yin dit Uniunea Europeană, ca meatrâ ti sancţiun’ili ţi li furâ dati ti andruparea a separatişţâlor pro-aruşi dit Ucraina, autorităţli di Moscova adusirâ grei gaileadz a cetăţen’ilor a lor. Au borgea, tora, s-andreagâ aestâ dit soni problemâ ta s-ascapâ di un defiţit di 35% dit consumlu internu. Tu ţi-i mutreaşti pi europen’i, ei caftâ turlii ta s-n’icşureadzâ aţea ţi chier agricultorl’ii.
Sectorlu a piersicilor şi a nectarinilor easti ayoriea aspartu câ ţe Uniunea ascoati, cathi an, 2,5 milioani di toni di piersici şi 1,2 milioani di toni di nectarini. Franţa, Italia, Spania şi Gârţia suntu nai ma mărl’ii producători dit Evropa. Ti eali, ama şi ti alti idyea vâsâlii, Bruxelles-lu hâbârisi îndauâ meatri mutrinda scâdearea a ofertâl’ei şi criştearea mutrinda câftarea.
Easti zborlu ti criştearea di la 5 la 10% a volumlui di fructi ţi pot s-hibâ ascoasi di pi pâzări şi pitricuti, fârâ pradz, tu spitali icâ hapsi. Easti un prot semnu” — dzâsi comisarlu european ti Agriculturâ, românlu Dacian Cioloş, cari spusi că nu va s-afireascâ, cara s-lipseascâ, s-adarâ idyul lucru ta s-andrupascâ şi alti sectoari ţi nu va s-mai pitreacâ ţiva câtâ Arusii. România nu easti aguditâ” direct di embargoulu ali Moscovâ. Uidisit cu secretarlu di stat tu Ministerlu di Agriculturâ, Georgi Turtoi, pot s-iasâ, ama, baia efecti indirecti: Noi nu exportăm legumi-fructi pi pâzarea dit Arusii, icâ nu aestâ easti problema. Golu piricul poati s-hibâ aţel că producţia dit alti vâsâlii ali UE s-yinâ tu Românii şi atunţea s-amintâ vârâ concurenţâ ti producţia internâ.”
Agricultorl’ii român’i chiola vedu unâ n’icşurari a pâhadzlor di pi pâzari, maxus ti pâtrageani şi castraveţ. Ei spun că nu mai pot s-şi-ascoatâ pâradzl’ii pi lucurlu di estan, ti furn’iea a măcărilor ţi agiunsirâ tu Românii, câ ţe Arusia nu li vru. Cristi Rusu, aţel ţi cumândiseaşti Suţata “Hortifruct” dzâsi: “Suntu asparti culturli di pâtrâgeani şi castraveţ, prit baia blocaji di pâzari. Suti di n’ii di toni şi vârâ 500 di milioani di euro, ţi lipseau s-li’a calea ali Arusii, agiungu tora tu vâsâliili dit Evropa, maxus, ş-tu Românii, lucru cari duţi la scâdearea a pâhălui a legumilor iuva întrâ 50 şi 70%.”
Tu viţina Republicâ Moldova, niapruchiarea ali Arusii mutrinda importurli di fructi şi legumi, aduţi dupu ea tut ma mulţâ gaileadz. Multu sancţionat di Moscova ti apofasea mutrinda apruchiarea di Uniunea Europeană, aţea di ninti vâsâlii sovieticâ, cama multu românofonâ, nai ma oarfânlu stat dit Evropa, poati s-chiarâ estan vârâ 70 di milioani di dolari, chiola România andrupaşti cât poati, icâ chiola s-dubleadzâ cotili ti pâzarea comunitarâ.