Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Gaudeamus Radio România la final


Teodoros, romanulu a cunoscutului autor român Mircea Cărtărescu fu nominalizat tră aţea mai dorita şi zilipsita carte a păghirului/târgului prin votulu a publicului. Aestua mărturisi că Theodorosˮ, un proiectu strivecliuˮ a lui, easte ună carte scrisă cu mare vreare, primulu a lui roman scris cu mintea la cititori. Mircea Cărtărescu dzâse că nu avu, până tora, maturitateaˮ necesară tra să arhiusească aestu roman. Digeaba vrea lu acăţam la 25 sau la 30 di ani. Nu vrea s-avea ieşită ici ţiva di aestă (acăţare). Atumţea, ninca nu aveam citită, cu diaver/adevărat, mările cărţâ sapienţiale, absolut necesare tră scrierea şi mai ahoria tră achicăsirea a lu-ştor cărţâ. Nu aveam ună experienţă bună a Biblilei, care easte ună carte fundamentală. Nu aveam nici macarim cunoştinţe di existenţa a aşa-dzâsâlei Biblie etiopiene, care easte di ună mare muşuteaţă. Si numeaşte Kebra Nagast şi corespunde a Bâsearicălei etiopiane tradiţională, veacle di mile di aniˮ, menţionă/spuse scriitorulu. Tot la Pănăghirulu/Târgul Gaudeamus fu lansată Colecţia omagială Primulu Polim Mondial şi Marea Unire a Românilorˮ, apărută la Editura Universitaria, în şase volume. Easte un proiectu acâţat tru 2016 şi finalizat anulu aestu. În paginile a volumilor avură contribuţii 120 cercetători din diverse domenii – profesori, istoriţ, ierarhi, prefţă, jurişti, geografi, arhivişti sau generali şi veterani di polim.

Gaudeamus Radio România la final
Gaudeamus Radio România la final

, 13.12.2022, 22:25

Un di alithea paradis tră cititori lu-are constituită Panaghirulu/ Târgul de Carte Gaudeamus di la București, agiumtu la ţea de-a 29 – a ediție și organizat di Radio România, cu agiutorulu a ministerului a li Culturăi. Evenimentul care și-ncliisi, aieri, porțâle, fu, chiro di ţinţe dzâle, gazda (loculu iu si feaţiră) a sute de lansări de carte, dezbatiri, dialoguri întră cititori și autori și alte activităț conexe. Au participată piste 200 di edituri și avură loc piste 600 di evenimente. Cathe dzuuă, pasionațâli di lectură tricură pi la standurile di carte care s-au întrecută în oferte, ahât titluri nale, cât și volume reeditate, iar aestu lucru si vidzu/reflectăă în vinderile foarte mări de care si hărăsiră/ bucurară editurile. Aestea au vinită cu oferte atractive și tră copii. Fu ună bucurile/harauă tră toț cititorili faptul că ţel mai cunoscutulu panaghir di carte din România si turnă/reveni în format fizic, după doi ani de pandemie. Altă turlie, preşedintile di onoare a Panaghirului/Târgului di Carte Gaudeamus, poeta Ana Blandiana, spunea, în prima dzuuă, că organizarea unui ahtare evenimentu îli agiuută pi cititori şi autori să si descoapiră reciproc. Târgurile di carte sunt fapte/făcute, în general, di editori, di asociaţii di editori, care au interes să li facă tra să-şi vindă cărţâle. Ei ghine, Radioulu nu are niţeun interes di aestă turlie. Easte, tru aest sensu, ţel mai sufletistul pănăghirˮ, subliniee poeta. Gaudeamus easte un târgu care nu are interese materiale, di aformia că Radioulu easte maşi ună instituţie di cultură şi la baza culturălei sta cultura. Deci, singurulu interes a Radioului este ca să si citească cărţâleˮ, mai punctă Ana Blandiana.


Teodoros, romanulu a cunoscutului autor român Mircea Cărtărescu fu nominalizat tră aţea mai dorita şi zilipsita carte a păghirului/târgului prin votulu a publicului. Aestua mărturisi că Theodorosˮ, un proiectu strivecliuˮ a lui, easte ună carte scrisă cu mare vreare, primulu a lui roman scris cu mintea la cititori. Mircea Cărtărescu dzâse că nu avu, până tora, maturitateaˮ necesară tra să arhiusească aestu roman. Digeaba vrea lu acăţam la 25 sau la 30 di ani. Nu vrea s-avea ieşită ici ţiva di aestă (acăţare). Atumţea, ninca nu aveam citită, cu diaver/adevărat, mările cărţâ sapienţiale, absolut necesare tră scrierea şi mai ahoria tră achicăsirea a lu-ştor cărţâ. Nu aveam ună experienţă bună a Biblilei, care easte ună carte fundamentală. Nu aveam nici macarim cunoştinţe di existenţa a aşa-dzâsâlei Biblie etiopiene, care easte di ună mare muşuteaţă. Si numeaşte Kebra Nagast şi corespunde a Bâsearicălei etiopiane tradiţională, veacle di mile di aniˮ, menţionă/spuse scriitorulu. Tot la Pănăghirulu/Târgul Gaudeamus fu lansată Colecţia omagială Primulu Polim Mondial şi Marea Unire a Românilorˮ, apărută la Editura Universitaria, în şase volume. Easte un proiectu acâţat tru 2016 şi finalizat anulu aestu. În paginile a volumilor avură contribuţii 120 cercetători din diverse domenii – profesori, istoriţ, ierarhi, prefţă, jurişti, geografi, arhivişti sau generali şi veterani di polim.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Elon Musk
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company