Yirtuserli a libirtatil’ei
Aoa şi 70 di an’i, tru cirisar 1944, ascherili aliati dipusirâ tru Normandia. Aeastă habari telegrafică spuni ti un momentu di alâxeari tru istoria ali Europa şi a lumil’ei, ţi avu un efectu di mari apofasi ti imnaticlu a doilui polim mondial şi eara turlia tru cari sţ spuni lumea dit aţel chiro pânâ azâ. Dipunearea dit Normadia ansimneadză 120 di n’il’I di aschirladz morţâ tra s-discl’idâ calea ti bitisita a polimlui. Ti ma puţân di un an, Germania hitleristă cadea tru cinuşea a nâscântor ambiţii dementi, alăsândalui dinâpoi curbăn’ili ti nispuneari, dzăţ di miliun’i di morţâ pisti tut tru lumi şi zn’ii infernali.
Marius Tiţa, 11.06.2014, 14:47
Aoa şi 70 di an’i, tru cirisar 1944, ascherili aliati dipusirâ tru Normandia. Aeastă habari telegrafică spuni ti un momentu di alâxeari tru istoria ali Europa şi a lumil’ei, ţi avu un efectu di mari apofasi ti imnaticlu a doilui polim mondial şi eara turlia tru cari sţ spuni lumea dit aţel chiro pânâ azâ. Dipunearea dit Normadia ansimneadză 120 di n’il’I di aschirladz morţâ tra s-discl’idâ calea ti bitisita a polimlui. Ti ma puţân di un an, Germania hitleristă cadea tru cinuşea a nâscântor ambiţii dementi, alăsândalui dinâpoi curbăn’ili ti nispuneari, dzăţ di miliun’i di morţâ pisti tut tru lumi şi zn’ii infernali.
Sâ zburâ nica va sâ zburascâ multu ti Dzuua DZ (D-Day) ama anaparti di tuti aesti abordări, di thimel’iu armăni eliberarea ali Europa di tiranea nazistă. Tru aestu chiro, ama, tru Estul ali Europâ, Ascherea Aroşi avina ascherili hitleristi ghini ma politicien’il’i comunişti aduţea aestă parti a continentului tru noaptea lae a unei giumitati di secol di comunismu. Uniunea Sovietică cumandusită, dictatorial, di Stalin bâga tru practico dominaţia di mână forti tru Vârgarie, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania di Est şi, cadelithea, România. Tut ţânu aproapea unâ giumitate di secol, marcată di represiune, regim unipartid, economie şi societate controlatâ, ncl’idearea a miliun’ilor di oameni tru lagărlu ampârţat di sinurli ncl’isi a aiştor vasilii, di Pirdelu di Her şi di Murlu a Berlinlui.
Tuti ţânurâ pânâ aoa şi 25 di ani, tru anlu 1989, cându comunismul câdzu tru Europa di Estu, di alăsa loclu a libirtatil’ei şi ali democraţie. Tru andreu 1989, român’il’i dădea curbanea di libirtati, bitisindalui un an mizarabil şi dramatic. Tora putem sâ spunem că anlu istoric 1989 ahurhi tru 4 di cirisar, tru Polonia, cându guvernul comunistu apruche s-ţană alidzeri parlamentare cu partiţiparea şi a alântor forţi andicra di aţeali comunisti. Unâ ahtari apofasi ti nimindueari tru Estul comunistu, ama tru Polonia eara arodlu a dzăţ di ani di alumtă politică, nica şi tru chirolu a nomlui marţial apufusitu tru 1981 di omlu forte di Varşovia, generalu Wojtech Jaruzelscki. Alidzerli dit Polonia di aoa si 25 di ani aprindea pira ti eliberarea ali Europa di Estu.
Tru idyiul chiro, Beijing, tancurile li curma idyili nâdii. Tru dzuua tru care polonezl’ii baga semnu pi istoriclu vot, tru Piaţa Tiananmen di Beijing, protestatarl’i, tru nai cama marea parti studenţa, eara vatamaţ di ascherea pitricuta s-curma una babageana demoneastraţii irin’eatica ti tanea di 7 stămân’i. Suntu zori ti fateari isapi zn’iili a aistei demonstraţii şi a bitisital’ei sândzinata, maxus că menga ali opinie publica eara concentrată pi evoluţiile dit Europa di Estu. Nu sa ştie niti câţ oamin’i fura vatamat atumte, tufichisiţ, chisaţ di tancuri ica tru hapsan’ili iu fura arcaţ, ama s-lugurseasti că easti zborlu ti 2.600 di morţa. Wroclav, tru Polonia cari s-fâţea elefterâ di comunism cându Beijing aminta represiunea, ari un monumentu ali Pazari Tiananmen. Pi un pătrat mari dit cheţări di pavaj, tru un chiuşe, unâ biţicletă chisatâ canda cura tru loc. Artimaia a câdrâmălui easti pispilitâ ca un tor di şenilă di tancu.
Ahât ari armasâ dit imagin’ili ţi yinea dit capitala a Chinâl’ei aoa şi un cirec di secol, aruvalea a mâratâl’ei biţicletâ, vehicolu a oamin’ilor aplo, câdrâmălu şi torlu ahândos, aduţearea aminti trân’ipsitoari a fânicolui. Eali suntu imortalizati tru Polonia, vâsilia cari tru 4 di cirişar nsimneadzâ tamam al’iumtrea a yilipsearil’ei chineze, nsimnedză victoria contra a comunismului, victoria demcraţiil’ei pluripartidi si a ndrepturlor a omlui. Oaminili alumtă ti libirtati iara yiurtusearea a mărlor momenti ali victorie nsimneadză aduţeri aminti duriroasi şi comemorari. Dimec, mărli victorii a libirtatil’ei lipseaşti s-hibâ yiurtusiti şi comemoearati tru cafi dzuuâ di aţel’I ţi s-hârsescu di aestă libirtati.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
