Yinitorul a Consiliului ali Europă
Tru hamunisia a Glleţurloru, tu Islanda, s-dizvărti nu di multu kiro patra Andamasi la Nivel Analtu a văsiliiloru membre a Consiliului ali Europă. Tu kirolu ditu soni să zbură multu pţănu ti aestă organizație pan-europeană.
Marius Tiţa, 28.05.2023, 13:56
Tru hamunisia a Glleţurloru, tu Islanda, s-dizvărti nu di multu kiro patra Andamasi la Nivel Analtu a văsiliiloru membre a Consiliului ali Europă. Tu kirolu ditu soni să zbură multu pţănu ti aestă organizație pan-europeană. Sonea, minduescu, fu cându Rusia işi ditu organizație, după ţi u aputrusi Ucraina. Eara ună evoluție aştiptată cunuscută hiinda raţiunea existențăllei Consiliul Europei. S-amintă tut tru meslu mai, tru 1948, și ari ca subiectu apărarea ndrepturilor a omului. Alănci ninti di Declarația Schuman cari nkisea cu znuearea ali Europă și anvărtuşearea ali irini pi thimellilu a cooperarillei economiţi. Tru aestu kiro, ama, easti alătusită cu niscanti organisme ică mecanisme ale Uniuni Europeană, acă aţeali doauă organizații avură imnaticlu ahoryea, pi călliuri specializate. Aesta nu nsimneadză că nu conlucreadză și nu colaboreadză. Nai multi ori, şi ma lişoru, Consiliul a Europăllei easti alătusitu cu Consiliul European i cu Consiliul a Uniunillei Europene, cari suntu structuri orlea-zorlea ali Uniuni Europeană.
Tru aestu kiro, Consiliul a Europăllei ari 46 de membri ntră cari lli videmu tuti văsiliili a Uniunillei Europene și aproapea tuti văsiliili ditu Europa, tuti aţeali ditu fostul spațiu iugoslav și aproapea tuti aţeali ditu fostul spațiu sovietic. Ari dauă excepții, Rusia, dealihea, cari s’trapsi tru 2022, cu puțănu kiro ninti s’hibă exclusă, di itia că u aprutrusi Ucraina. Belarus, alliumtrea, s-trapsi nică ditu 1999, anda ş-afusi aminti că nica di atumţea eara limbiduă călcarea-a ndrepturlor a omlui di regimlu Lukașenko. Tru aestă hăvaie, cu un polimu criminal activ pe teritoriul a Europăllei, implicarea-a Consiliului a Europăllei era esențială.
Dupu cama un an di dzăli di anda nksisi cu polimlu Rusia tru Ucraina și cu cărvanea nimisurată di călcari greauă a ndrepturlor a omlui di cătră armata aputrusitoari, mindueamu că valorli promovate de Consiliul Europei numata angreacă. Nădia irinillei kirea unăoară cu călcărli greali ti ndrepturli a omlui, inclusiv aţelu la bană, părea că va s’armănă nicunuscute și nipidipsite. Agioclu a sinferurloru gheopolitiţi și gheo-economiţi părea s’hibă tu amprotusa și s’bagă tu aumbră crimele fapti di aruși tru Ucraina. Mecanismili di securitate colectivă, maxus ONU, nu feaţiră ici ţiva ti s’dănăsească polimlu și sancționaria agresorlui, a deapoa Uniunea Europeană bagă tru lucru sancțiuni ţi suntu călcati, sum ma multi pretexte, tră sinferuri economiţi și politiţi. Alăncescu efecte ale propagandă arusă și nica şi defecțiuni ti funcționarea a sistemelor ţi lipseaşti s’hibă fără căsuri. Consiliul a Europăllei lipsea să s’mintească di multu kiro, ditu protili sticuri di oară a polimlui. Lipsea s’treacă de simpla excluderi ali Rusie, cari nu dotu nu tiñiseaşti apofasili și sancțiunile stabilite la Strasbourg.
După un an di polimu, nu ari ună apofasi limbidă și efectivă tru problema agresiunillei contra ali Ucraină, ditu partea a unăllei organizații interstatală cu anami. Nica să zburaşti ti dişcllidearea a unlui tribunal internațional ama nu s’feaţi ici ţiva tu aestă cali
Tru aest kiro, la Haga, Tribunalul tră fosta Iugoslavie easti ună clădire babgeană și cu ixiki tru activitate, hiinda aretcu căftată di vărnu. Consiliul a Europăllei adoptă, tru andreu anlu ţi tricu, un Plan de Acțiune tră Ucraina, cu numa “Reziliență, Refacere, Reconstrucție” tră perioada 2023-2026. Conțănutlu a lui easti consistent și ghini ndrupătu maş că situația easti tru evoluție, dimi aspărdzerli și crimili nica s’fac tru Ucraina, znuearea easti aspartă și ea, vărnu nu easti sigura pi bana a lui tru Ucraina bombardată sălbatic di Rusia. Andamasea ditu Islanda adoptă ună declarație intitulată “Uniți anvărliga di valorli a noastre”. Nai ma importantă evoluție fu, fără di altă, apofasea ti dishcllideari a unui registru a zñiiloru fapti di ruși prin invadaria Ucrainei. Easti un registru internațional cari nu alasă nanăparti aesti lăhtăroasi crime, tăxeaşti s’nu li alasă fără s’hibă păltiti şi avem nădia că va s’hibă şi pidipsiti.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
