Virus fără frontiere

Imaghin’ile şi informaţiile sunt viţine cu schenariile di filmu. Tot ahât teribile sunt cifrile a victimelor, dzăţ, sute di m’il’e di porţâ, domestiţ (di acasă) sau aghri, morţâ sau sacrificaţ di aform’ia că infecţia cu pesta porcină africană nu easte reversibilă. Di îndoi meşi, ravagiile/zim’iile produse di aestu virus sunt printre ştirile/hâbările a dzuâl’ei. Ninte fu surpriza, apoia şoculu a li descoperire a efectilor necruţătorului/nil’iertătorului virus. Prima misură trâ loare easte sacrificarea porţâlor din focar, apoia si mutreaşte izolarea spaţiului, ahtare turlie încât să nu hibă posibilă extinderea virusului. Iar extinderea easte multu lişoară, directu sau indirectu. Virusul provine din zona subsahariană a li Africă, iu afecteadză mai multu animalele aghre. Si transmite pri-tru căpuşe, a mult mai lişor prin contactul indirectu cu aproapea i ţe are tricută pri-tru zona infestată. Trâ prima oară în afoara a li Africă, virusulu apăru tru 1957, în Portugalia, ţară care atumţea stăpânea/stăpuia colonii africane multu mai mări di propriul teritoriu. Tru 1971, faţe ravagii/mări zim’ii în Cuba, prima ţară di-tru America afectată. Tru 2007, virusulu fu semnalat tru Georgia, adus, si pare, la bordul a unui vas vinit/sosit din Africa. Chiro di un deceniu, virusulu a pestâlei porcină africană si extinse radial, agiungânda, tru aestu an, şi în China, ţel mai mare producător mondial di carne di porcu, cu ună pondere di pâzare di aproximativ 50 la sută. După ţi atinse toate ţările di-tru estul a Europâlei, virusulu agiumse, tru 2017, şi în România, iar anulu aestu să cunoască una evoluţie explozivă. El fu dus/transportat di porţâl’i mistreţi/aghri, care nu ţân contu/isape di frontierile stabilite di oamen’i, atumţea cându se mişcă în spaţiile thirii/multu mări din Estu. Recentu, focare di pestă porcină africană fură anunţate tru Belgia. Eale au tot aţeluşi trup/tulpină ca virusulu african adus în Georgia, ninte cu mai ghine di un deceniu. România si aaflă pi calea sudică di răspândire a virusului spri Europa di Vestu, a doaua după aţea nordică, responsabilă di cazurile semnalate în Polonia, Cehia şi Belgia. Istoria ravagiilor/zim’iilor produse di aestu virus spune că singura modalitate di astindzire a lui easte exterminarea populaţil’ei porcină, acţiune care afecteadză emoţional, ama şi material, ţările agudite di epidemie. Sunt exterminaţ porţâl’i aghri, care transportă virusulu, porţâl’i di-tru mările crescătorii, ama şi aţel’i criscuţ tru m’iţ gospodării/duzen’i individuale. Tru fostele republiţ sovietiţe, ama şi tru ţările chentral-estu europeane membre, tora a Uniunil’ei Europeană, creaştirea porţâlor, tru numir redus, tru gospodăriile familiale easte ună practică perpetuată tru chiro şi baia/di sătul de răspândită. Aşi, un numir mare di cetăţean’i a luştor ţări sunt afectaţ di exterminarea porţâlor trâ dânâsirea/nchidicarea a epidemiilei di pestă porcină africană. Deshiinţarea mărilor crescătorii di porţâ, afectate di virus, genereadză chearderi mări, prota oară pri-tru numirulu mare di animale chirute, care nu va mai hibă introduse tru circuitulu comercial, ama şi desfiinţarea unui numir mare di locuri di lucru. Situaţia pestâl’ei porcină africană în România si compliică unăoară cu apruchearea a pelerinajului di Sâmta Paraschiva, la Iaşi. Nordul a Moldovâlei nu fu afectat di pesta procină africană, ama există frixe/temeri serioase că v’inearea, întră 11 şi 14 octombrie, a unui numir mare di pelerin’i din zone cu focare di infestare cu aestu virus va ducă la contaminare. Totunăoară, cum di Crăciun, pi 25 andreu, exiistă ună bogată/avută tradiţie a bucătăriilei pi bază di carne di porcu, sacrificat di Ignat (20 andreu), cu îndauă dzâle nainte, circulaţia animalelor v’ii sau a oamen’ilor şi vehiculilor din zone infestate poate să duce la extinderea virusului. Raportat la aestu virus, omulu nu poate să hibă infectat cu pesta porcină africană, easte imun, ama, pi idi altă parte, easte un aghentu activ di răspândire a virusului.

Marius Tiţa, 30.09.2018, 20:42

Imaghin’ile şi informaţiile sunt viţine cu schenariile di filmu. Tot ahât teribile sunt cifrile a victimelor, dzăţ, sute di m’il’e di porţâ, domestiţ (di acasă) sau aghri, morţâ sau sacrificaţ di aform’ia că infecţia cu pesta porcină africană nu easte reversibilă. Di îndoi meşi, ravagiile/zim’iile produse di aestu virus sunt printre ştirile/hâbările a dzuâl’ei. Ninte fu surpriza, apoia şoculu a li descoperire a efectilor necruţătorului/nil’iertătorului virus. Prima misură trâ loare easte sacrificarea porţâlor din focar, apoia si mutreaşte izolarea spaţiului, ahtare turlie încât să nu hibă posibilă extinderea virusului. Iar extinderea easte multu lişoară, directu sau indirectu. Virusul provine din zona subsahariană a li Africă, iu afecteadză mai multu animalele aghre. Si transmite pri-tru căpuşe, a mult mai lişor prin contactul indirectu cu aproapea i ţe are tricută pri-tru zona infestată. Trâ prima oară în afoara a li Africă, virusulu apăru tru 1957, în Portugalia, ţară care atumţea stăpânea/stăpuia colonii africane multu mai mări di propriul teritoriu. Tru 1971, faţe ravagii/mări zim’ii în Cuba, prima ţară di-tru America afectată. Tru 2007, virusulu fu semnalat tru Georgia, adus, si pare, la bordul a unui vas vinit/sosit din Africa. Chiro di un deceniu, virusulu a pestâlei porcină africană si extinse radial, agiungânda, tru aestu an, şi în China, ţel mai mare producător mondial di carne di porcu, cu ună pondere di pâzare di aproximativ 50 la sută. După ţi atinse toate ţările di-tru estul a Europâlei, virusulu agiumse, tru 2017, şi în România, iar anulu aestu să cunoască una evoluţie explozivă. El fu dus/transportat di porţâl’i mistreţi/aghri, care nu ţân contu/isape di frontierile stabilite di oamen’i, atumţea cându se mişcă în spaţiile thirii/multu mări din Estu. Recentu, focare di pestă porcină africană fură anunţate tru Belgia. Eale au tot aţeluşi trup/tulpină ca virusulu african adus în Georgia, ninte cu mai ghine di un deceniu. România si aaflă pi calea sudică di răspândire a virusului spri Europa di Vestu, a doaua după aţea nordică, responsabilă di cazurile semnalate în Polonia, Cehia şi Belgia. Istoria ravagiilor/zim’iilor produse di aestu virus spune că singura modalitate di astindzire a lui easte exterminarea populaţil’ei porcină, acţiune care afecteadză emoţional, ama şi material, ţările agudite di epidemie. Sunt exterminaţ porţâl’i aghri, care transportă virusulu, porţâl’i di-tru mările crescătorii, ama şi aţel’i criscuţ tru m’iţ gospodării/duzen’i individuale. Tru fostele republiţ sovietiţe, ama şi tru ţările chentral-estu europeane membre, tora a Uniunil’ei Europeană, creaştirea porţâlor, tru numir redus, tru gospodăriile familiale easte ună practică perpetuată tru chiro şi baia/di sătul de răspândită. Aşi, un numir mare di cetăţean’i a luştor ţări sunt afectaţ di exterminarea porţâlor trâ dânâsirea/nchidicarea a epidemiilei di pestă porcină africană. Deshiinţarea mărilor crescătorii di porţâ, afectate di virus, genereadză chearderi mări, prota oară pri-tru numirulu mare di animale chirute, care nu va mai hibă introduse tru circuitulu comercial, ama şi desfiinţarea unui numir mare di locuri di lucru. Situaţia pestâl’ei porcină africană în România si compliică unăoară cu apruchearea a pelerinajului di Sâmta Paraschiva, la Iaşi. Nordul a Moldovâlei nu fu afectat di pesta procină africană, ama există frixe/temeri serioase că v’inearea, întră 11 şi 14 octombrie, a unui numir mare di pelerin’i din zone cu focare di infestare cu aestu virus va ducă la contaminare. Totunăoară, cum di Crăciun, pi 25 andreu, exiistă ună bogată/avută tradiţie a bucătăriilei pi bază di carne di porcu, sacrificat di Ignat (20 andreu), cu îndauă dzâle nainte, circulaţia animalelor v’ii sau a oamen’ilor şi vehiculilor din zone infestate poate să duce la extinderea virusului. Raportat la aestu virus, omulu nu poate să hibă infectat cu pesta porcină africană, easte imun, ama, pi idi altă parte, easte un aghentu activ di răspândire a virusului.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu