Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Virus fără frontiere

Imaghin’ile şi informaţiile sunt viţine cu schenariile di filmu. Tot ahât teribile sunt cifrile a victimelor, dzăţ, sute di m’il’e di porţâ, domestiţ (di acasă) sau aghri, morţâ sau sacrificaţ di aform’ia că infecţia cu pesta porcină africană nu easte reversibilă. Di îndoi meşi, ravagiile/zim’iile produse di aestu virus sunt printre ştirile/hâbările a dzuâl’ei. Ninte fu surpriza, apoia şoculu a li descoperire a efectilor necruţătorului/nil’iertătorului virus. Prima misură trâ loare easte sacrificarea porţâlor din focar, apoia si mutreaşte izolarea spaţiului, ahtare turlie încât să nu hibă posibilă extinderea virusului. Iar extinderea easte multu lişoară, directu sau indirectu. Virusul provine din zona subsahariană a li Africă, iu afecteadză mai multu animalele aghre. Si transmite pri-tru căpuşe, a mult mai lişor prin contactul indirectu cu aproapea i ţe are tricută pri-tru zona infestată. Trâ prima oară în afoara a li Africă, virusulu apăru tru 1957, în Portugalia, ţară care atumţea stăpânea/stăpuia colonii africane multu mai mări di propriul teritoriu. Tru 1971, faţe ravagii/mări zim’ii în Cuba, prima ţară di-tru America afectată. Tru 2007, virusulu fu semnalat tru Georgia, adus, si pare, la bordul a unui vas vinit/sosit din Africa. Chiro di un deceniu, virusulu a pestâlei porcină africană si extinse radial, agiungânda, tru aestu an, şi în China, ţel mai mare producător mondial di carne di porcu, cu ună pondere di pâzare di aproximativ 50 la sută. După ţi atinse toate ţările di-tru estul a Europâlei, virusulu agiumse, tru 2017, şi în România, iar anulu aestu să cunoască una evoluţie explozivă. El fu dus/transportat di porţâl’i mistreţi/aghri, care nu ţân contu/isape di frontierile stabilite di oamen’i, atumţea cându se mişcă în spaţiile thirii/multu mări din Estu. Recentu, focare di pestă porcină africană fură anunţate tru Belgia. Eale au tot aţeluşi trup/tulpină ca virusulu african adus în Georgia, ninte cu mai ghine di un deceniu. România si aaflă pi calea sudică di răspândire a virusului spri Europa di Vestu, a doaua după aţea nordică, responsabilă di cazurile semnalate în Polonia, Cehia şi Belgia. Istoria ravagiilor/zim’iilor produse di aestu virus spune că singura modalitate di astindzire a lui easte exterminarea populaţil’ei porcină, acţiune care afecteadză emoţional, ama şi material, ţările agudite di epidemie. Sunt exterminaţ porţâl’i aghri, care transportă virusulu, porţâl’i di-tru mările crescătorii, ama şi aţel’i criscuţ tru m’iţ gospodării/duzen’i individuale. Tru fostele republiţ sovietiţe, ama şi tru ţările chentral-estu europeane membre, tora a Uniunil’ei Europeană, creaştirea porţâlor, tru numir redus, tru gospodăriile familiale easte ună practică perpetuată tru chiro şi baia/di sătul de răspândită. Aşi, un numir mare di cetăţean’i a luştor ţări sunt afectaţ di exterminarea porţâlor trâ dânâsirea/nchidicarea a epidemiilei di pestă porcină africană. Deshiinţarea mărilor crescătorii di porţâ, afectate di virus, genereadză chearderi mări, prota oară pri-tru numirulu mare di animale chirute, care nu va mai hibă introduse tru circuitulu comercial, ama şi desfiinţarea unui numir mare di locuri di lucru. Situaţia pestâl’ei porcină africană în România si compliică unăoară cu apruchearea a pelerinajului di Sâmta Paraschiva, la Iaşi. Nordul a Moldovâlei nu fu afectat di pesta procină africană, ama există frixe/temeri serioase că v’inearea, întră 11 şi 14 octombrie, a unui numir mare di pelerin’i din zone cu focare di infestare cu aestu virus va ducă la contaminare. Totunăoară, cum di Crăciun, pi 25 andreu, exiistă ună bogată/avută tradiţie a bucătăriilei pi bază di carne di porcu, sacrificat di Ignat (20 andreu), cu îndauă dzâle nainte, circulaţia animalelor v’ii sau a oamen’ilor şi vehiculilor din zone infestate poate să duce la extinderea virusului. Raportat la aestu virus, omulu nu poate să hibă infectat cu pesta porcină africană, easte imun, ama, pi idi altă parte, easte un aghentu activ di răspândire a virusului.

, 30.09.2018, 20:42


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company