Văsillelu și România
Marius Tiţa, 05.06.2023, 15:28
Mutrinda Teremonialu di mari tiñie ti ncurunarea a văsillelui a Regatului Unit ali Mari Britanie și Irlandăllei di Nord, tuţ nă minduiamu desi Majestatea a Lui Văsillelu, maca fu aumtu tru aestă ipotisi, va s’aibă kiro şi kefi nica si căbilea s’treacă diznău pritu România, văsilia ti cari arcă miraki şi u vizită sahătu multu, când eara prințu. Vrea s’hibă ti akicăseari căte easti ună ditu nai ma di tiñie si mplini de responsabilitate poziții ditu istoria societatillei umane. Vrea s’eara normal ca văsillelu, avândalui ti băgaru tu practico ahăti borgi di mari simasie, s’nu mata aibă kiro niţi barium ta ş-asucă aminti di plaiurli transilvane pi cari li triţea cu cărliglu tu mână, zburănda ah4tu aplo cu aţelli ci cari s’adună ncale. Spusili a lui ti România și kirolu tricutu aoa daima eara nai ma di arada şi limbidz declarații di vreari tră atealli cari băneadză tru România.
Apandisea ti aesti multili antribări vini ună ş-ună, ti ma pţănu di un mesi di dzăli, când văsillelu Charles al III-lea al Regatului Unit vini diznău tru România, prima oara după ncurunare. Vini aşi cum undzea, tru ună vizită privată ama nu cu ixiki di lgături ufiţiali. Tru analta a lui responsabilitate, văsillelu Charles al III-lea are axia ta s’acaţă tu isapi amploarea a unei situații internaționale complexe, tru cari Marea Britanie easti un actor di mari apofasi, și ti s’confirma ñiţli minutişuri ţi da videală a banăllei. Ici ţiva ditu ţi să spusi că va s’facă nu s’kiru pritu calea și ici ţiva nu fu agărşitu ică tricutu ayoñea.
Ditu oara anda dusi la Atelu di Analtu vruta văsiloañe Elisabeta a II-a, lucărli s’dizvărtită simfunu cu arădsli veclli și minutişu băgati tu practico. Și vizita tru România, la ma pțănu di un mesu di la ncurunare, faţi parti ditu aestu hiresc calculat minutişu și confirmat di fapte. Harauua a unei vizită pi plaiuri vruti, nica şi dupu priloarea a unei funcții extraordinar di importantă, faţi parte ditu rigoarea britanică ama și ditu scutearea tu videală a thamiloru umineşti di iuţido tru lume, pi cari britaniţll u practică di secoli.
Știm, nă u spun istoriţllii ama și văsillelu u spusi totna, baş di anda eara prințu clirunumsitoru, că familia regală britanică ari ligături di soie multu veclli cu fumeallia a văsilleadzloru ali Românie. Studiinda genealogii complicate și vecll agărşimu di cadurli tru cari doi muşeaţ prinți, cilimeañiică tiniri, trec momente di hărăcoapă vacanță, tru România, iuva tru perioada interbelică. Suntu Mihai, yinitorul și fostul văsille ali Românie, ama și atelu ditu soni, și Philip, prințul grec, yinitor prințu consort, duţi di Edituburgh și afendili a văsillelui Charles al III-lea. Buñi soţ, atelli doi prinți era amintaţ tu idyiulu an ama nu era veri, cum s-minduea. Prințul Andrei, afendilu a prințului Philip, paplu a văsillelui Charles al III-lea, eara fratili nai ma ñicu a văsillelui Constantin I ali Gărţie, paplu a văsillelui Mihai. Cu kirolu, un bărnu fu năstricutu aşi că prințul consort Philip era ună turlie di lali a văsillelui Mihai, hiinda ver primar cu văsiloanea mamă Elena. Ase, văsillelu Charles al III-lea easti ver di an doilea cu văsillelu Mihai ali Românie.
Dealihea, aesti genealogii exacte nu angica tră tinirllii prinți, ditu casi princiare ditu tută Europă, cari, atumţea, tru interbelic, nu ștea nică cum va lă hibă mira. Mihai avea alinată pi tron, tru 1927, la niţi șasi añi, clirunomlu a pap-sui Ferdinand. Agiumsi dizn4u pi tron tru 1940 și dumni până tru 1947, cându regimlu comunist impus di sovietiţ ălli băgă zori s’abdică. Tru 1940, prințul Philip alumta tru Marina Britanică. Fu anănghisitu s’fugă ditu Grecia natală, s’fugă tu exil tru 1922, cându avea maş un an. Numta a soţlui a lui ditu ficiurami, Philip, cu yinitoarea văsiloane, Elisabeta, de la 20 brumaru 1947, fu atea ditu sonişeari ditu văsilie a văsillelui Mihai până la abdicaria forțată ţi s’feaţi 40 di dzăli ma amănatu.
Suntu multe conexiuni anamisa di ateali dauă casi văsilikeşţă, aţea britanică, și atea cari dumni tru România, ama eali nu va s’justifica atenția pi cari năulu văsille di Londra u da ti României, plaiurilor și oamenilora llei. Vizita fu una privată, cu minime contacte, ama tuț bătum pălñili, ca aoa şi un mesu la ncurunare, și spusimu ”God save the King!”, tră prințul cari nă nviţă smutrimu și s’vremu România.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
