Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Vă ariseaşti Wagner?

Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev.

Vă ariseaşti Wagner?
Vă ariseaşti Wagner?

, 25.06.2023, 20:53

Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev. După Dzuua Wagner tru Rusia, ică prota vizită cu tancul tru Rusia a atiloru cari, di arada nidzea la soţ cu tancul, işiră tu migdanai ma multi ciuduseri și ntriebări. Prota nă ntribămu desi turnarea cu 180 di gradi a armatllor a mercenarlor aruși poati ică nu poati s’nă ciudusească. Acă lugursea că măkilipsirea a ucrainenilor easti ună borgi națională, Moscova acllimă la atacă și foștilli teroriști ceceni, și naua vedetă a atiloru momenti, nicănuscuta forță letală ţi poartă numa a unui cunuscut compozitor ghirmanu. Să zbură și pi aestă temă, căţe numata himu sigura că easti zborlu di număsitul compozitor ca izvuru hagiograficu tră număsearea a armatăllei privată thimilliusită di Moscova. Nu știm ţi vru Prigojin cându aputrusi Rusia, ama niţi ţi vru Putin cându atacă mișeleasti Ucraina nu știm. Tora, ditu cearei, pareia cabaia tu numiru di paramilitari aruși agiumsi ună problemă. Dzălili di reacții acidi a șeflui Wagner, Evgheni Prigojin, s-alăxiră tru atacuri directe, tru critiţ ti nipistipseari până tu aestu kiro. Cara askirladzlli al Ramzam Kadîrov suntu ună armată di operetă, mercenarllii Wagner suntu mintiţ tu ma multi operațiuni internaționale.



Tru ma multi văsilii africane, armata Wagner fu grită și arădăpsită pi teren ca ună alternativă la implicarea a născăntoru forți militare europeani di ţăneari ali iriñi. Ana lă griră a mercenarloru aruși, născănţă lideri africani minduiră că afanu va li facă născănti puteri coloniale cari li stăpuiră. Eara prezentați tu arada di consilieri militari iara ascultarea a loru andicra di Moscova eara un atu a prezențăllei a lor tru teren. Fără ună analiza ti hăirea a prezențăllei mercenarilor ruși tru conflictili ditu Africa, s’bagă ntribarea ţi statut va s’aibă elli tora, după ţi șeflu a loru mută caplu. Nu mata poati s’hibă zborlu ti “Wagner” ca tră ună forță informală ţi are dinăpoi putearea nilimitată a nai ma teslui stat ditu lume. Formula a “tratatului di irine di Rostov pi Don” lă caftă a wagnerienilor s’intră tru carlu ali armată regulată arusă. Unăoară bitisitu aestu lucru, văsiliili africane va s’aibă pi napandica askeri arusești pi teritoriul a lor.



Experiența di secoli a născăntoru state est-europeane, și maxus experiența a văsiliiloru postbelică a aluştoru văsilii aflate mardezina di contactulu cu Rusia spun limbidu că un ahtari ;ucru nu easti vrutu. Ucraina ari trupi a pseudo-statlui autointitulat Wagner pi teritoriul a llei. Regulile internaționale nu da izini a niscăntoru armate private sllia parti la polimi. Eali agiungu, tru virtutea aluştoru nomuri, parei paramilitare paranomu ţi va s’hibă asparti. Turnăndalui armatli contra a foștilor nicukiri absoluți di la Moscova, alumtătorllii Wagner ies di sumu scutlu vigllitoru a statlui rus și agiungu proscrișlli al Putin. Tru Rusia, atelli aputrusiţ di Wagner vidzură ţi va s’dăcă, ca ţivil, s’eşţă anvărligatu di lenu turlii di personaje ghini armătusiti, camuflate și tru uniformi di turlie militară. Idyea cum tru Ucraina di aoa şi un an, populația ditu Rostov fudzi la ta s’llia trenurli a purtarillei, după ţi guliră dukeñili alimentare. Cahara di rușlli cari s-adunară la gară, tu dzuua auto-invaziillei, că nu-lli bombard vărnu. Ti amărtie, și alță civili, aruși aestă aradă, vidzură frixea și nesiguranța a polimlui, frixea, nesiguranța și polimlu pi cari arușllii li ddusiră tru Ucraina.


Parafrazăm un filmu romantic franco-american și nă ntribămu desi nă ariseaşti Wagner. Filmul ti cari lu-aduc aminti ari numa “Goodbye again” iara titlul a lui tru România easti “Vă ariseaşti Brahms?”. Anatole Litvak, regizorlu a filmului, ucraineano-lituanian, eara amintatu Kiev!



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala







Focus
Focus Sunday, 01 December 2024

Focus

Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică...

Focus
sursă foto
Actualitati Friday, 29 November 2024

Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie...

Ună ñille
Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company