Urnili diznău zburăscu tru Ripublica Moldova

Tră a IX-a oară di la proclamarea a independenţăl’ei, tru 1991, cetăţean’il’i ali Ripublica Moldova suntu griţ tra ş-aleagă parlamentarl’i, aţel’i 101 membrii a parlamentului unicamearal. Alidzerli dit aestu mesu şcurtu s-dizvărtescu după un sistem mixt tru cari 50 di parlamentari suntu alepţă tru ună circumscripţie unică naţională iara alanţă, 51, tru circumscripţii teritoriale. Dit aesti dit soni, dauă circumscripţii suntu tru regiunea autonomă găgăuză, dauă tru spaţiul transnistrean controlat di secesioniştii andrupăţ di Moscova, iara trei suntu ndrepti tră cetăţen’il’i moldoveni dit xinătate, ică, după numili ufiţial, “tu Ascăpitată di Ripublica Moldova” şi “tru Apirită di Ripublica Moldova”, treia hiinda “SUA, Canada”.

Marius Tiţa, 25.02.2019, 11:44

Tru tricutlu nu dipu dipărtosu, alidzerli parlamentare dit Ripublica Moldova avea ună miză multu ma mari, prezidentul a cratluihiindalui aleptu di cătră Parlamentu, cu votlu a trei ţinţimi dit numirlu a deputaţlor. Tru bitisita a anlui 2009, după bitisearea a aţilor dauă mandate a prezidentului comunistu Vladimir Voronin vini ună perioadă di doi an3i şi giumitati cu trei prezidentă interimari. Tru 2012, Parlamentul aleapsi un prezidentu niafiliat politic iara tru bitisitlu a mandatlui a aiştui năulu prezidentu numata fu aleptu di Parlament că maşi prit vot universal. Alidzerli legislative dit 1998, adusiră supriza incredibilăl’ei resurecţii a Partidlui Comunistu, cari amintă nai ma multe locuri tru parlamentu ama nu şi majoritatea. Va u facă la yinitoarili alidzeri, tru 2001, cu un ca ti ciudie record di 71 di posturi dit 101. Dupu patru ani, tut Partidlu Comunist amintă majoritatea, constituindalui un nău record tru lumea dimocratică şi maxus tru spaţiul fostăl’ei Uniuni Sovietiţi iu partidile comuniste fură cutugursiti, maxus la vot. 2009 easti, ama, un an cl’eaie tra sistemul electoral dit Republica Moldova.

Partidul Comunist ş-anvărtuşeadză niheamă majoritatea parlamentară ama işearea dit scenă a lidirului absolut, Vladimir Voronin, după doauă mandate di prezidentu a statului, alasă partidul fără ună figură dominantă axi s-amintă diznău prezidenţil’ea. Efectul easti unu ca ti ciudie, alegerile suntu ţănuti diznă după maşi trei meşi. Partidul Comunist ma largu cheari aşe că numata agiundzea majoritatea parlamentară iar tru caplu a statlui yini ună perioadă di interimat. Tru aestu interval s-l’ia apofasea ca funcţia di prezidentu ali Ripublică Moldova s-hibă băgată dinintea a sufragiului universal. Năi alidzeri tra legislativlu di Chişinău s-ţăn tru 2010, nica și fără s-aprăftăsească majoritatea, partidul comunist armâne nai vărtosu dit fosta republică sovietică. Tăş pisti nica un mandat di patru ani partidlu comunist cadi di pi aestu prot loc, tru favoarea a socialiștilor, un partid ţi pari că s-hărneaşti dit forțăli a aţilui ţi avea dominată putearea Chișinău.

Evoluțiile politiţi dit spațiul ali Ripublică Moldova suntu spectaculoase, tru an’il’I dit soni. România, dit truplua curi Stalin lo majoritatea teritoriilor ti formeadză tora Ripublica Moldova, ma largu easti ună atracție, ti furn’ia a apartenențăl’ei a l’ei la spațiul euro-atlantic și, dealihea, a istoriil’ei și a limbăl’ei comune. Tru idyiul chiro, influența rusă easti și ea tut ma vărtoasă, di s-hărseaşti di poziția acutotalui devotată andicra di Moscova a prezidentului Igor Dodon. Tru chirolu dit soni, ama, doctrinele politiţi suntu alăxiti di len turlii di parei di afaceri ma puță ică ici chiscini, cari ies tru scena rezervată a partidilor politiţi, di bagă zori vărtosu tra priloarea a putearil’i, prit alidzeri și tută gama di mecanisme democratice.

Ca ti ciudie, tru idyiul chiro cu alidzerli tra parlamentul di Chișinău s-dizvărteaşti şi ună turlie di referendum cari ș-pripuni s-adună tu agiutorlu popular tamam tra n’icşurarea a numirlui di membri a aiştui for legislativ. Easti orlea zorlea un subiectu populistu cari s-adavgă la alti mecanisme di influențare a alidzerlor tră favoarea a unui partid ică altu. Electoratul s-aprochi di ţifra di trei milioane, tut ahât hiindalui și populația a statlui. Exighiseri yin dit atea că multă cetățeni ali Ripublica Moldova fudziră tru xeani ică tru România. El’i nu angreacă tru catagrafie ama au ndreptu di vot. Nădiili ca Republica Moldova s-acată calea a dezvoltaril’ei democratiţi, europeani, suntu și eale ligate di votlu și mintearea a aţilor cari băneadză tru xinătati. Easti ună nauă șansă tra aestu stat cu ună majoritate românofonă a curi modernizare democratică amănă, yinitorl’I patru an’i hiinda orlea zorlea dependință di rezultatlu a alidzerlor.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala