Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Unirea, ca ună horă

Hora Unirii (giucare cor, şi coada ţi sâ ncl’idi cu caplu di cor) easte unulu di simbolurile care contureadză leghenda a Uniril’ei a Principatilor Române, tru 1859, prin dubla aleadzire a lu Alexandru Ioan Cuza, tru Moldova şi Muntenia. Di aoa şi 160 di an’i şi ninca şi mamultu, român’il’i se acaţă, di la egal la egal, în hora (gioculu) a unitatilei naţională şi, aşi diunâoară, lă v’ine ritmul şi versurile Hai să dăm mână cu mână!”. Toţ aţei care învârtescu aestu gioc ca un ţercl’iu/ horă cântă versurile mobilizatoare care îl’i cl’eamă pi muntean’i şi moldovean’i să si unească. Amândol’i avem ‘nâ numă,/Amindo’i ‘nâ soarta-n lume./Eu ți-esc frate, ş-tine, frate,/Tru noi doil’i un gean bate!” spune cânteculu ţe însuţaşte hora/gioculu. Poezia zburaşte di unire, di România şi român’i, de un singur suflet şi un singur destin. Autorulu a inspiratilor versuri easte cunoscut, de fapt easte celebru, ună personalitate istorică a poporului român, poetulu Vasile Alecsandri. Scriitor di mare sensibilitate, folcloristu avizat, om politic, ministru şi diplomat, membru fondator a li Academie Română, creator a teatrului românesc și a literaturâlei dramatică în România, patriot şi personalitate marcantă a român’ilor, Vasile Alecsandri u publicăă poezia Hora Unirei” tru 1856, tru Steaua Dunărilei”, revista a lu Mihail Kogălniceanu, un altu apostol a român’ilor, luptător trâ unirea lor. În prezentu si consideră, aproapea în unanimitate, că Hora Unirii” fu giucată prota oară la 24 ianuarie 1859, cându Alexandru Ioan Cuza fu aleptu domnu şi la Bucureşti, după ţe fu ma-ninte alept domnu a li Moldovă, la 5 ianuarie mizi trecut. Ună pictură cunoscută alâxeaşte nâheamâ perspectiva istorică. Easte celebra Horă a Uniril’ei la Craiova”, pictată di Theodor Aman, tru 1857. Schena realizată di artistu pe un panou di lemnu spune, într-ună noapte lum’inată de făclii, ună mulţame/mulţâ/tâbâbie di oamini entuziaşti, acâţaţ mână cu mână” într-ună horă precum aţeale giucate di român’i. Realizarea artistică easte ahoria şi, macă si mutreşti cum sunt acâţate mân’ile, canda avdzâ ritmul şi versurile a Horâl’ei a li Unire. Fişa tehnică a liştei pictură esenţială trâ istoria român’ilor zburaşte tamam di evenimentul surprinsu di artist, dzuua di 9 octombrie 1857 cându, la Craiova, si giucă pentru prima dată Hora Unirii”. Istoria nă oferă şi explicaţia simplă a a liştei constatare şi v’ine di la autorulu a muzicâlei pi care fură bâgate versurile a lu Alecsandri, easte zborulu di compozitorulu Alexandru Flechtenmacher. Dintr-ună familie germană din Braşov, Alexandru Flechtenmacher si născu la Iaşi, iu tată-său, juristu sas, si avea stabilită. Ama, în perioada 1853-1858, deci tama înaintea Unirl’ei di-tru 1859, compozitorulu sas născut la Iaşi, Alexandru Flechtenmacher, locuia şi lucra la Craiova. Aclo si pare că si feaţe şi momentul de inspiraţie în care compozitorulu si aşezăă la pian şi compuse melodia legendară. La dip şcurtu chiro, mai exactu la 9 sumedru/octombrie 1857, locuitoril’i a Craiovâlei, entuziaşti susţânători a Uniril’ei a Principatilor, bâgară în faptu hora compusă di concitadinulu a lor compozitor, pi versurile inspirate a lu Vasile Alecsandri. Pictorulu Theodor Aman asistăă la aestu evenimentu şi, tru tot aţeauăşi toamnă a anului 1857, pictăă “Hora Uniril’ei la Craiova”. Dinclo di valoarea l’ei artistică şi estetică, pictura lui easte un documentu istoric extrem di preţios, ună dialithea/ adevărată cronică vizuală. Ună imaghine spune mai multu decât zboarâle, susţân, fârâ dânâseare, jurnaliştil’i, ama important easte să ştim să u mutrim. Ma să bâgăm cap la cap datile cronologhiţe aduse în discuţie, constatăm ună susţânire entuziastă a ideil’ei a li unirei a ţilor doauă principate române, Moldova şi Muntenia, cu multu chiro năintea gestului politic a li dublă aleadzire a lu Alexandru Ioan Cuza. Soarta/mira ţilor doauă principate se aflaa de ţiva chiro în atenţia mărilor puteri europeane a chirolui. Tru aestu chiro, am, român’il’i şi lideril’i a lor alumta de-a ndreptul trâ aestu deziderat. Unirea Principatelor nu fu ună conjunctură fericită şi niţe un simplu moment di abilă inspiraţie politică, că aspiraţia di secole a ţilor care bâna trum aţeale doauă voievodate. Precedentul v’ine di-tru anulu 1600, cându domnitorulu a Muntenilei, Mihai Viteazul, reuşi să unească toate ţeale treie principate româneşti, Transilvania v’ine arada di Moldova şi Muntenia. După dauă secole şi giumitate, la giumitatea a tumultosului secol XIX, român’il’i îşi didea “mână cu mână”, şi anvârea “hora frăţiil’ei pi loculu/pământul a României”.

, 27.01.2019, 21:13

Hora Unirii (giucare cor, şi coada ţi sâ ncl’idi cu caplu di cor) easte unulu di simbolurile care contureadză leghenda a Uniril’ei a Principatilor Române, tru 1859, prin dubla aleadzire a lu Alexandru Ioan Cuza, tru Moldova şi Muntenia. Di aoa şi 160 di an’i şi ninca şi mamultu, român’il’i se acaţă, di la egal la egal, în hora (gioculu) a unitatilei naţională şi, aşi diunâoară, lă v’ine ritmul şi versurile Hai să dăm mână cu mână!”. Toţ aţei care învârtescu aestu gioc ca un ţercl’iu/ horă cântă versurile mobilizatoare care îl’i cl’eamă pi muntean’i şi moldovean’i să si unească. Amândol’i avem ‘nâ numă,/Amindo’i ‘nâ soarta-n lume./Eu ți-esc frate, ş-tine, frate,/Tru noi doil’i un gean bate!” spune cânteculu ţe însuţaşte hora/gioculu. Poezia zburaşte di unire, di România şi român’i, de un singur suflet şi un singur destin. Autorulu a inspiratilor versuri easte cunoscut, de fapt easte celebru, ună personalitate istorică a poporului român, poetulu Vasile Alecsandri. Scriitor di mare sensibilitate, folcloristu avizat, om politic, ministru şi diplomat, membru fondator a li Academie Română, creator a teatrului românesc și a literaturâlei dramatică în România, patriot şi personalitate marcantă a român’ilor, Vasile Alecsandri u publicăă poezia Hora Unirei” tru 1856, tru Steaua Dunărilei”, revista a lu Mihail Kogălniceanu, un altu apostol a român’ilor, luptător trâ unirea lor. În prezentu si consideră, aproapea în unanimitate, că Hora Unirii” fu giucată prota oară la 24 ianuarie 1859, cându Alexandru Ioan Cuza fu aleptu domnu şi la Bucureşti, după ţe fu ma-ninte alept domnu a li Moldovă, la 5 ianuarie mizi trecut. Ună pictură cunoscută alâxeaşte nâheamâ perspectiva istorică. Easte celebra Horă a Uniril’ei la Craiova”, pictată di Theodor Aman, tru 1857. Schena realizată di artistu pe un panou di lemnu spune, într-ună noapte lum’inată de făclii, ună mulţame/mulţâ/tâbâbie di oamini entuziaşti, acâţaţ mână cu mână” într-ună horă precum aţeale giucate di român’i. Realizarea artistică easte ahoria şi, macă si mutreşti cum sunt acâţate mân’ile, canda avdzâ ritmul şi versurile a Horâl’ei a li Unire. Fişa tehnică a liştei pictură esenţială trâ istoria român’ilor zburaşte tamam di evenimentul surprinsu di artist, dzuua di 9 octombrie 1857 cându, la Craiova, si giucă pentru prima dată Hora Unirii”. Istoria nă oferă şi explicaţia simplă a a liştei constatare şi v’ine di la autorulu a muzicâlei pi care fură bâgate versurile a lu Alecsandri, easte zborulu di compozitorulu Alexandru Flechtenmacher. Dintr-ună familie germană din Braşov, Alexandru Flechtenmacher si născu la Iaşi, iu tată-său, juristu sas, si avea stabilită. Ama, în perioada 1853-1858, deci tama înaintea Unirl’ei di-tru 1859, compozitorulu sas născut la Iaşi, Alexandru Flechtenmacher, locuia şi lucra la Craiova. Aclo si pare că si feaţe şi momentul de inspiraţie în care compozitorulu si aşezăă la pian şi compuse melodia legendară. La dip şcurtu chiro, mai exactu la 9 sumedru/octombrie 1857, locuitoril’i a Craiovâlei, entuziaşti susţânători a Uniril’ei a Principatilor, bâgară în faptu hora compusă di concitadinulu a lor compozitor, pi versurile inspirate a lu Vasile Alecsandri. Pictorulu Theodor Aman asistăă la aestu evenimentu şi, tru tot aţeauăşi toamnă a anului 1857, pictăă “Hora Uniril’ei la Craiova”. Dinclo di valoarea l’ei artistică şi estetică, pictura lui easte un documentu istoric extrem di preţios, ună dialithea/ adevărată cronică vizuală. Ună imaghine spune mai multu decât zboarâle, susţân, fârâ dânâseare, jurnaliştil’i, ama important easte să ştim să u mutrim. Ma să bâgăm cap la cap datile cronologhiţe aduse în discuţie, constatăm ună susţânire entuziastă a ideil’ei a li unirei a ţilor doauă principate române, Moldova şi Muntenia, cu multu chiro năintea gestului politic a li dublă aleadzire a lu Alexandru Ioan Cuza. Soarta/mira ţilor doauă principate se aflaa de ţiva chiro în atenţia mărilor puteri europeane a chirolui. Tru aestu chiro, am, român’il’i şi lideril’i a lor alumta de-a ndreptul trâ aestu deziderat. Unirea Principatelor nu fu ună conjunctură fericită şi niţe un simplu moment di abilă inspiraţie politică, că aspiraţia di secole a ţilor care bâna trum aţeale doauă voievodate. Precedentul v’ine di-tru anulu 1600, cându domnitorulu a Muntenilei, Mihai Viteazul, reuşi să unească toate ţeale treie principate româneşti, Transilvania v’ine arada di Moldova şi Muntenia. După dauă secole şi giumitate, la giumitatea a tumultosului secol XIX, român’il’i îşi didea “mână cu mână”, şi anvârea “hora frăţiil’ei pi loculu/pământul a României”.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company