Unirea-a românilor ditu 1859
Tu giumitatea-a secolui al XIX-lea, românii băna ampărţăţ tru trei prinţipate, pisti cari triţea mărli imperii europeane. Transilvania eara ună provinţie sumu control ică a cărunăllei maghiară, ică a Curtillei di Viena. Românilli, acă majoritari, nu avea ndrepturi. Moldova și Muntenia eara prinţipate autonome sumu suzearanitate otomană, cu niheamă controu di partea ali Rusie. Di sute di ani, polimili anamisa di aruși și turţă s’dădea pi teritoriul a lor, pi cari dauli imperii ș-lu vrea. Austria intervenea și ea tru niakicăseri, di avea di multu kiro tu planu stăpuirea a zonăllei. Polimlu a Crimeillei, nkisitu tru 1853, aduţi tru muabeti și problema a Prinţipatelor Dunărene, cum eara spusi cu aestă numă Moldova și Muntenia. Rusia fu azvimtă, tru aestu primu polimu modernu, di occidentalii cari s-adunară stogu ma multu contra ali Rusiei dicât s’ndrupască otomañilli.
Marius Tiţa, 23.01.2022, 16:30
Tu giumitatea-a secolui al XIX-lea, românii băna ampărţăţ tru trei prinţipate, pisti cari triţea mărli imperii europeane. Transilvania eara ună provinţie sumu control ică a cărunăllei maghiară, ică a Curtillei di Viena. Românilli, acă majoritari, nu avea ndrepturi. Moldova și Muntenia eara prinţipate autonome sumu suzearanitate otomană, cu niheamă controu di partea ali Rusie. Di sute di ani, polimili anamisa di aruși și turţă s’dădea pi teritoriul a lor, pi cari dauli imperii ș-lu vrea. Austria intervenea și ea tru niakicăseri, di avea di multu kiro tu planu stăpuirea a zonăllei. Polimlu a Crimeillei, nkisitu tru 1853, aduţi tru muabeti și problema a Prinţipatelor Dunărene, cum eara spusi cu aestă numă Moldova și Muntenia. Rusia fu azvimtă, tru aestu primu polimu modernu, di occidentalii cari s-adunară stogu ma multu contra ali Rusiei dicât s’ndrupască otomañilli.
Tutunăoară, Tratatlu di Paris, cari curmă polimlu ali Crimei, tru 1856, ari multi pruvideri importante. Tră Moldova și Valahia, aestea suntu esențiale. Ateali dauă principate ies ditu sfera di influență ali Rusie, ama arămân sumu suzeranitatea a turţălor. Basarabia, loată di la Moldova tru 1812, armâne la Rusia, cu excepția a sudlui, cari s’toarnă la prinţipat. Tru problema unirillei Muntenia și Moldova, părerli eara ampărțăte, tru arada-a puterlor garante di atumţea. Până tu soni, s-apufusi ca yinitorlu a românilor s’hibă apufusitu tamamu di elli, tru cadrul ași-număsitelor “divanuri ad-hoc”. Cu participarea reprezentanțălor aţilor ţinţi clasi suţiale di atumţea, divanurli aleapsiră unirea tru un singuru stat, cu un prinţipe xenu. Tu ahuhrita-a anlui 1859 s’agiundzi la alidzeri tră domnitor succesivi, la Iași și București. Ași căfta Tratatlu di Paris, ditu 1856. Moldova lu aleapsi, la 5 di yinaru, Alexandru Ioan Cuza.
La 24 di yinaru 1859, la alidzerli di București, tră tronlu ali Valahie, amintă tutu Alexandru Ioan Cuza. Surpriza easti maş nafoara a Prinţipatelor, tru Moldova și Muntenia videmu haraua tră unirea di facto apufusită tu aestă turlie. Mărli puteri căfta câti un domnitor, la Iași și la București, ama vărnu nu s’mindui să spună maxutarcu, că nu poati s’hibă zborlu di idyea persoană. Până tu soni, formula fu aprukeată, cu nădia că domnitorlu aleptu di dauă ori, Alexandru Ioan Cuza, va s’hibă alăxitu, la un momentu spus, di un prințu xenu, ditu ună mari casă văsilikească europeană. Aestu moment vini după tamamu șapti ani, tru 1866. Tru tută dumnillea a lui, Cuza feaţi gaereţ s’anvărtuşeadză unirea pi cari u reprezenta.
Preayalea, ayalea, Prinţipatele Unite amintă conținutlu a unui stat unitar și centralizat, cu un singur domnitor, un singur guvernu, un singuru parlamentu, ună singură armată și ună singură capitală, Bucureștiul. Multi nomuri, ama și practiţ a banăllei politică fură thimilliusiti atumţea. Nomurli pruvidzură maxusu reforme sociale și economice, cari deadiră silă mari ti dizvultarea a statlui unitu a românilor. Statlu a Prinţipatelor Unite Române fu unu andrupămintu ş-ti româñilli ditu Transilvania, și tră aţelli ditu Bucovina și Basarabia, cari băna sumu ocupație xeană, până la Marea Unire ditu 1918. Cuza fu pi scamnulu di domnille tamamu șapti ani. Tru 1866, el fu avinatu di la domnille, dupu ună goadă di statu iriñeatică. Fudzi ditu văsilie tră totna iara politicieñilli lu-aducu pi tronlu a Româniillei prințul Carol, ditu casa Hohenzollern-Sigmaringen.
Unirea faptă pritu ciudioasa diplo alidzeari di la 24 di yinaru 1859 eara ascăpată. Sumu Carol s’faţi ma largu modernizarea a Româniillei, tru ună domnille ţi s’bitisea natural tru anlu 1914, cându lumea s’arca tru Primlu Polimu Mondialu. Tru 1877, Carol cumănduseaşti România tru Polimlu di independență, contra a turţăloru. S’bitiseaşti, eroic, ună dipu lungă perioadă di dominație a Imperiului otoman contra a românilor. Tru 1881, România agiundzi regat și Carol I, văsille a românilor. Easti un rezultat, ună continuari a anămusitlui, dimi cu anami momentu ditu 1859, cându, la 24 di yinaru, româñilli spusiră şteari şi hăirlătică ta s’adună stogu, tru acțiunea-a lor politică și democratică.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
