Unia româñiloru
Româñlli daima bãnarã tu locãri arãdãpsiti arhotaru, anvãrliga a Munțãloru Carpaț. Aesta alãsã toru ti adunarea stogu a bãnaticlui, neise armãnearea tu banã și feaţi unia statală unã nãdie niacumtinatã.
Tașcu Lala, 26.01.2025, 19:44
Româñlli daima bãnarã tu locãri arãdãpsiti arhotaru, anvãrliga a Munțãloru Carpaț. Aesta alãsã toru ti adunarea stogu a bãnaticlui, neise armãnearea tu banã și feaţi unia statală unã nãdie niacumtinatã. Secolu XIX-ţi easti zuyrãpsitu niacumtinatu cu viziili naționali a populiloru și aflarea uniillei statalã. Acã eara tu ncruţilleata di cãlliuri a treiloru amirãrii absolutisti, nihiinda unã furteaţã militară cu scãpolu ti atacã, româñilli agiumsirã si s’facã unã nintea, dimi a italieañilor și ghirmañiloru. Moldova și Muntenia eara sumu suzearanitati otomană și eara protectoratu arusescu. Transilvania, treilu prinţipatu medievalu iu româñilli eara majoritari, eara sumu controlu a Curtillei di Viena.
Pi hiotea kirolui, Moldova și Muntenia eara acãţati tu isapi idyea-idyealui di mãrli amirãrii, cu naetea ta s’li aibã tu mãnã, s’li stãpueascã. Trã Rusia, maxus, aţeali dauă prinţipati români eara lugursiti unã hopă gheopolitică pi calea ali Moscova cãtã Constantinopol. Eliberarea leghendarlui Bizanțu eara nãdia imperială a Imperiului țaristu cari s’videa ndreptu canda ti unã Treia Romă. Ditu 1831, Muntenia și Moldova eara guvernati după un nomu vulusitu di Rusia, Regulamentili Organiţi, cari apufusea un reghimu orlea zorlea di dominație arusească, acã eali eara nica sumu suzearanitati otomană.
Tru 1853, ascumbusearea europeană contra a cãftãrloru heghemonisti a arușlor faţi s’ahurheascã Polimlu ali Crimei, un polimu a puterlor europeani contra a Imperiului țaristu. Prota jgllioatã, tru aestu polimu, fu u feaţi Rusia, cari aputrusi militar Muntenia și Moldova, numãsiti Prinţipatili dunăreani. Turchia apufusi polimlu cu Rusia și, tru şcurtu kiro, easti andrupãtã di Franța și Marea Britanie. Ma amãnatu, Rusia fu azvimtã și cãftãrli a llei heghemoniţi furã amânati, un kiro. Irinea și evoluțiili postbeliţi furã apufusiti tru Cundrata di Paris, atea ditu 1856, cari spunea limbidu pruvlema ti fãţearea unã a aţiloru dauă prinţipati români, Muntenia și Moldova. Yini deapoa unã pirmituseari cu halatu mari, cu zorea bãgatã di nafoarã și consilii a românilor cari caftã fãţearea unã a prinţipatiloru.
Tru aeastã hãvaie, aţeali dauã prinţipati, goalã eali va ş’aleagã un domnu. Prota nkiseaşti Moldova, tru 5 di yinaru 1859, anda lu-aleadzi pi napandica, ca ti ciudie Alexandru Ioan Cuza, un revoluționaru pașoptistu cu ipotisi publiţi, cari nu eara tru prota thesi mutrindalui nãdiili ta s’hibã aleptu. Dupu ndauã dzãli, tru 24 di yinaru 1859, aligătorlli di București bagã tu practico un plan giunescu și lu-voteadzã domnu ali Muntenie tut Alexandru Ioan Cuza, proaspitlu aleptu a moldoveañiloru.
Apofasea mplină de imaginație a politicieañilor români, majoritatea tricuț pritu Revoluția ditu 1848, ciudusi, adusi ncuntrari, ama nu putu s’hibã anulată. Cuza ahurheaşti unã politică mintimenã și caftã ta s’hibã aleptu diplo, neise tu unã unie pãnu di mardzinã. Ma multu, modernizeadză statul, lu-anvãrtuşeadzã şi thimilliuseaşti nãi instituții. Tru 1866, după tamamu șapti añi di dumnille, oamiñilli a lui ãlli bagã zori s’alasã putearea. S’lugurseaşti că aestă abdicari feaţi cã unia, pricunuscutã di niscãnţã maş tu bana a lui Cuza, s’arămână un lucru bãgatu tu practico. Prinţipatili Uniti agiumsirã s’hibã alãncita România.
Tru 1916, România intrã tu polimu deadunu cu Antanta cu scupolu ta s’aducã și Transilvania tu ncurpilleaticlu a statlui român modernu, di secol XX. La Marea Adunari Populară di Alba Iulia, di la 1 di Andreu 1918, delegațlli alepţã a românilor ditu Transilvania, Banat și Crișana votarã apufusitoru ti unia cu România. Basarabia, loată di Imperiul țaristu tru 1812, și Bucovina, stăpuită di austrieţ, s’avea turnatã la România, pritu votlu a parlamentarloru di Chișinău, s’clleamã a Congreslui Gheneralu ali Bucovina. Easti Marea Uniri, pricunuscutã tru pãzãrãpserli di irini di Paris-Versailles, oara astralã ti unia a româñilor, cându agiungu s’hibã tu idyiulu sinuru și pot ta ş-apufuseascã yinitorlu.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
