Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.

Tașcu Lala, 27.11.2024, 21:59

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
Aoa şi cama di ună ñille di dzăli, Ucraina, lumea tută tricu pritu unu halatu di bombardamentu barbaru, halatu di armati, di aputruseari militară. Armata rusă eara vidzută dzăli arada tru sinuri, vestiţlli au faptă timbihi că s’ndreadzi ună aputruseari militară, rușlli spusiră că nu easti dealihea a deapoa oamiñilli di arada spusiră că numata s’poati un ahtari lucru.

Cu tuti aesti, tru hăryia a dzuuăllei di 24 di şcurtu anlu 2022, radarili ucraineani eara anihilati, tancurli alăga, alinati pi platformi, pi autostrădzli ali Ucraină, mintiti anamisa di aftukinatli a ţivilliloru ciudusiţ, iarapoi avioanili arca desanturli anvărliga di Kievu. Ma aproapea di aestă capitală, Belaruslu vitinu fu loclu di nkisită ali aputruseari arusă. Askirladzlli invadatori săpară tranșee tru cinușa nucleară di Cernobîl iarapoi ţivilli ucraineni kinduriră dinintea tancurlor. Tru loc s’fugă, ași cum s’aștipta arușlli, prezidentulu ali Ucraină armasi sumloclu a pălatillei a lui și cumăndusi rezistența.

După o ñille di dzăli di polimu, dimecu cama di doiañi și giumitati di bană, catandisea nu niintă pi vără cali. Rușlli agudescu vărtosu tu bănători după ţi banalizară ghenochidlu, cu opinia publică internaţională ţi nu lo meatri. Născănţă minduescu s’yină cu idheea că ună nauă aradă internațională s’amintă, cându s’agiundzi diznău, ca ună scăndille, la hăvaia urută di dinitea a Doilui Polimu Mondial. Suti di ñilli di oamiñi muriră tru aesti ună ñille di dzăli, ţivilli și militari, mulleri și bărbaț, auşi şi cilimeañi, tru alumti și tru bombardamente, tru spitale, cari și eale fură bombardate, tru blocuri di locuinți și casi, pi calea di heru ică calea di locu, pi amare și tru avioane, tru asasinate tru masă, tru captivitate. Ici ţiva ditu ţi nsimneadză crimă di polimu nu easti xenu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina.

Zniili aluştui conflict armat sunt globale și multu ayoñea să zbură ti ahurhita a unlui nău polimu mondial, a treilui. Zñiili economice s-fură dukiti ditu ahurhită și eali. Ucraina easti un furnizor di yipturi esențial tră multi văsilii ditu lumi. Biriketea ucraineană fudzea cătă văsiliili africane și aţeali arabi pritu Amarea Lae, alăxită, di polimu, tru ună zonă nisigura, di conflictu militar. Rușlli adunară elli biriketea ditu zonili aputrusiti și minduescu cu sabotarea a exportului ucrainean, inclusiv atelu di energhie electrică. Nai ma marea ţentrală nucleară ditu Europa esti tru Ucraina și easti aputrusită di ruși, ti aspărearea a aţiloru cari știu ţi nsimneadză ună ahtari ţentrală.
Uniunea Europiană și NATO andrupără Ucraina, cu agiutoru tu ma multi turlii. Inclusiv, pritu băgarea ti Rusia a născăntoru tut ma multi sancțiuni economice. Cadealihea, Rusia exporta cabaia multu gaz natural tru văsiliili a Uniunii Europine, ţi eara tu ună catandisi dependentă andicra di aesti importuri. Momentul fu năstricutu iarapoi văsiliili ali UE agiută Ucraina și militar. Sunt pitricuti ică fapti dhoară lenu turlii di armati, suntu antrenaț și pregătiț militari ucraineani, ama văsiliili NATO și UE nu llia parti direct, cu militari, tu alumtili contra a invadatorlui rus. Alliumtrea, Rusia adusi pi frontu, ditu protili sticuri di oară ali aputruseari, askerili ţi andrupa ceceañilli, acă aestu populu ditu Fedirația rusă trapsi cabaia multu di itia ali politică arusă, țaristi, comunisti și putiniste. Tora, urdină informații mutrinda aduţearea pi frontul ditu Ucraina aproape ună sută di ñilli di askirladz nord-coreeni, carni di tun tră planurli imperiale ali Moscovă.

Dupu ună ñille di dzăli di polimu, tru ecuație intervine și prezidentulu aleptu a Statilor Unite, cari tăxi, dealihea easti că tru campania electorală, că va s’ndreagă ntrăoară problema polimului ditu Ucraina. Catandisea ditu teren ari, ama, un alt aspectu. Prezidentulu american nica pi ipotisi apruke căftarea Kievlui ta să-lli si da izini ti lansarea cu rachetele americane cu aradză lungă di acțiune contra a niscăntoru obiectivi ditu teritoriul rus. Lucru ţi nica s’feaţi. Nica s’feaţi că Moscova, idyea cu iruşi, dimăndă că ș-alăxi manualu di goadi nucleari. Și lansă, tru premieră, ună rachetă intercontientală, marcânda și ea intrarea tru faza aradziloru lundză di acțiune, aţea ţi asună cama multu găilipsitoru, andicra ti s’da curayiu.

Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala