Unậ epidemie ca-n filme
Suntu multe di multe filmile care au ca subiecte unậ eventuală epidemie ţi si aprinde priste loc tru momente di sirinitate, di banậ normală şi prosperă. Tru 1995 fu lansat filmul Alerta” (orighial Outbreak) tru care Dustin Hoffman, Morgan Freeman, Renee Russo, Kevin Spacey şi Patrick Dempsey, 5 actori leghendari a Holywoodului, alumtă cu virusulu Motaba adus di-tru Zair ndreptu tru America di unậ mậratậ maimunică. Filmulu avu un succes remarcabil şi niţiun om nu avea cum s-nu ducheascậ că respectivulu virus si referă multu clar la Ebola, unậ mistirgh’ioasă lậngoare ţi avea arhiusitậ să si manifestậ aoa şi 10 ani ninte. Anulu alantu, tru 1996, apăru filmulu cu numa tamam “Ebola Syndrome”, tru care personajulu principal, unulu malefic, easte şi imun la Ebola, ama şi vector di arăspândire, pri-tru lundzậle călătorii inter-continentale pi care li faţe. Di aţeale mai recentile filme pi aţistă temă easte Contagion, lansat tru 2011. Easte considerat “aţel mai ambiţiosulu” filmu care spune un dezastru medical într-un mod multu veridic. Mai vecl’u, easte filmulu The Andromeda Strain, di-tru 1971, în care ideea a unei pandemie care bagậ tru pericol omenirea easte unậ SF, şi virusulu insuşi v’ine di-tru spaţiulu extraterestru.
Marius Tiţa, 20.10.2014, 20:47
Suntu multe di multe filmile care au ca subiecte unậ eventuală epidemie ţi si aprinde priste loc tru momente di sirinitate, di banậ normală şi prosperă. Tru 1995 fu lansat filmul Alerta” (orighial Outbreak) tru care Dustin Hoffman, Morgan Freeman, Renee Russo, Kevin Spacey şi Patrick Dempsey, 5 actori leghendari a Holywoodului, alumtă cu virusulu Motaba adus di-tru Zair ndreptu tru America di unậ mậratậ maimunică. Filmulu avu un succes remarcabil şi niţiun om nu avea cum s-nu ducheascậ că respectivulu virus si referă multu clar la Ebola, unậ mistirgh’ioasă lậngoare ţi avea arhiusitậ să si manifestậ aoa şi 10 ani ninte. Anulu alantu, tru 1996, apăru filmulu cu numa tamam “Ebola Syndrome”, tru care personajulu principal, unulu malefic, easte şi imun la Ebola, ama şi vector di arăspândire, pri-tru lundzậle călătorii inter-continentale pi care li faţe. Di aţeale mai recentile filme pi aţistă temă easte Contagion, lansat tru 2011. Easte considerat “aţel mai ambiţiosulu” filmu care spune un dezastru medical într-un mod multu veridic. Mai vecl’u, easte filmulu The Andromeda Strain, di-tru 1971, în care ideea a unei pandemie care bagậ tru pericol omenirea easte unậ SF, şi virusulu insuşi v’ine di-tru spaţiulu extraterestru.
Tru linii mări, schenariile suntu di idia turlie, aduc un cu alantu, ama acţiunea şi interacţiunea umană suntu altậ turlie, suntu diferite. Victimile suntu mai multu anonime, indiferentu di cifre, iara ghinile azvindze inevitabil. Realitatea a prezentului pare sậ confirmậ multe di ideile di bază a luştor filme. Nu putem sậ zburậm di unậ excepţională forţă di anticipaţie, di aform’ia că niţe subiectulu nu da izine tra para multă imaghinaţie. Virusulu, microbulu sau micro-organismulu ţi produţe taxiratea din filme, l’ia omenirea pri dina-apandica şi si manifestậ în forme nicunoscute. Tru aţeale ma multile filme, antidotulu sau soluţia sunt descoperite di tihisire, di pi sirin, cu unậ tihe teribil prilundzitậ cu abilităţile ahoria a eroilor. Şi, cu diaver, realitatea pare croită să confirmậ aţiste anticipaţii, ţi cara că nu au para multă anvergură. Ma mult, virusulu Ebola, inamiculu public numirulu 1 a luştor dzậle, nu easte niţe nicunoscut şi niţe vinit di pi altă planetă. Există başi suspiciun’i că s-nu provinậ din mediul dianvậrliga a planetậlei, ţi di-tru laboratoarile a oamin’ilor, di aclo di iu, în mod normal, v’ine soluţia, v’ine antidotulu. Unậ altă turlie cum ş-u aduţe cu filmile dispre pandemii apocaliptiţe suntu imaghinea cu personajile principale, figuri cunoscute tru întreaga lume, cu bana cunoscută pri dzậle şi başi minute. Sigura, di unậ parte avem actoril’i celebrii, supuşi a unei adulaţie fără mardzinậ, iara, pi di altậ, avem oamin’i di aradậ ţi avurậ ghinionulu (taxiratea) să intre în contact cu virusulu criminal.
Unậ categorie aparte u reprezintậ victimile din cadrul a personalului medical care îl’i trată lậndzidzậl’i ţi agiumsiậ tru Europa sau America. Aţista easte partea vizibilă, traghică, desfăşurată tru lum’ina a reflectoarilor media. Pi di altậ parte, are unậ categorie mai mare di oamin’i, care dispar pur şi simplu di priste loc, răpuşi mpade di virus tamam tru aţiste momente. Oamin’il’i di-tru Africa agiumtậ di Ebola mor pi capite într-un anonimat ţi aduţe cu cifrile a cheardirilor di-tru trecutile filme dispre pandemii, tut ma mări şi rotunde. Aţişti oamin’i nu au niţe unậ şansă. Majoritatea suntu gh’itripsiţ cu metode empiriţe, iara misurile di protecţie si impun greu. Imposibil trậ agrậşire easte schena cu oamin’il’i tru stran’e complet di protecţie anti-Ebola alinậnda cu forţa într-un camion un tinir muşat şi puternic, care si zbătea cu disperare. Avea fudzitậ dintr-unậ zonă iu Ebola făţea mare funico, tamam trậ a scăpare di unậ moarte sigură. Iara oamin’il’i tru stran’e di protecţie vrea să-l ducă înapoi tru aţiastă rezervaţie a moartil’ei. Schenile nu suntu di-tru vậrậ filmu dispre pandemii, că di-tru realitatea surprinsă dipriunậ di jurnaliştii care îşi fac datoria şi în aceste condiţii. Nu este un filmu di ficţiune sau anticipaţie, ţi realitatea di mare fricậ di-tru traghedia “Ebola 2014”, ţi si gioacậ intensu tru aţiste dzậle. (Marius Tiţa)
