Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ună dramă la cari nu lipsea să s’agiungă

Tu lumea tută, COVID lăndzidză 239 di miliuñi di oamiñi şi aproapea 5 miliuñi ditu elli fură vătămaţ. Nai cama zñiipsită văsilie easti SUA, cu 44 di miliuñi di lăndzidzări şi 712 di ñilli di morţă. Tru aţeali dauă clasamenti, locărli di ma nghiosu nu suntu idyea, născănţă trec nintea-a alăntoru, la un indicatoru ică altu. Nica nă oară să spuni că pandemia nu s’manifestă idyealui, tru lenu turlii di locuri ditu lumi.

Ună dramă la cari nu lipsea să s’agiungă
Ună dramă la cari nu lipsea să s’agiungă

, 18.10.2021, 20:46



Ditu totalu di cazuri di lăndzidzări, cama di 1,4 miliuñi fură nregistrate tru România, văsilie cu 19 miliuñi di bănători. Şi ditu totalu a morţăloru, 40 di ñilli. Datili cumulate nu va să spună ună catandisi ndilicată ama imaginea di adză a pandemiillei, tru România, nă spuni ună catandisi dramatică, ună traghedie tru mplină dizvărteari. Spitalili suntu mplini, numata ari vără loc la secţiile di urgenţă ică di terapie intensivă, ari ixiki di oxigenu, ixiki di yitrii, ambulanţili suntu năstricuti di aftukinatli mortuari.



Isăkili di tora suntu ti nipistipseari, anvărliga di 15 ñilli di năi infectări, tru kirolu a cathi unăllei dzuuă ditu soni, şi numirlu a morţăloru raportate cathi dzuuă tricu, născănti ori, şi di 400. Aesti ţifri u aducu România, tru aesti dzăli, tru protili locuri tru clasamentul internaţional a pandemiillei, la numirlu di infectări şi di morţă, deadunu cu văsilii multu ma mări şi ma populati. S-căftară exighisseri, ditu protili momenti. Nai ma vărtoasă spuni ti numirlu ñicu a aţiloru cari s-vaccinară. Ase, ditu ateali 19 miliuñi di bănători ali Românie, maş 5,6 miliuñi au ună formulă completă di vaccinari, cu dauă dozi ică doza unică, la vaccinurli cari s’bagă tru lucru aşi. Amintămu un proţentu di aproapea 30% di vaccinaţ ditu populaţia totală. Dealihea, ma s’nă raportăm maş la populaţia cari poati s’hibă vaccinată, proţentul creasti ama armâni, ama, multu ma ñicu andicra di aţeali dimăndati di stataili a Uniunillei Europene, cu ţifre ale vaccinari di 70-80 tu sută. A loru lă si adavgă aproapea ună giumitati di miliuni di oamiñi vaccinaţ cu treia doză, doza booster, di anvărtuşeari a imunitatillei amintată pritu vaccinari. Şi ma ñîcu, multu ma ñicu, cabaia ñicu, easti proţentul a aţiloru vaccinaţ şi infectaţ, ama, i cari muriră di itia a COVID-lui.



Căţe nu s’vaccineadză româñilli, barimu la nivelu a partenerlor ditu Uniunea Europeană, easti ună ntribare la cari tutu s’caftă apandisi, maxusu tu debaturli televizate, ama şi tru social media ică tru alti zoni informali di dezbatere şi informare. Di ună parti, easti succeslu niaştiptatu a tutuloru tendinţilor anti-vacciniste, di alanta, easti zborlu di politica şi politiţli ninspirate mutrinda vaccinarea ili cari nu eara ici, tu kirolu ditu soni.



Aoa şi ndoi meşi, tu ahurhita-a vearăllii, fu dimăndată, aproapea azvingătoru, victoria finală contra-a pandemiillei, nkisindalui di ola ñîcurarea cabaia multu a cazurlor di infectari. Fură ñîcurati şi meatrili restrictive, iara aţeali armasi numata fură tiñisiti. Iara vaccinarea s-ñicură, dusi nghiosu ca ună gaereti ţi numata eara ananghi. Niţi tu aestă oară, tru aestă catandisi dramatică, dimăndată dimi, vaccinarea nu cunoaşte ună xanayineari tru opţiunile majoritare. Numirlu a aţiloru cari s’vaccineadză cu a treia doză easti multu ma mari andicra di numirlu a aţiloru căndăsiţ să s’vaccineadză ti prota oară. Altă turlie spusă, cari akicăseaşti ţi nsimneadză vaccinarea ti dănăsearea a pandemiillei faţi şi a treia doză, cari easti adeptulu a nevaccinarillei neadzi pi aestă linie fără ezitari.



După unu kiro dipu mari anda ici nu s’minti politiclu şi administraţia tru ţi mutreaşti darea silă a vaccinarillei, tora s’faţi ună cursă iruşi di băgari tru lucru a “certificatlui veardi”, tru ună formulă specială, fără testi ti aţelli nivaccinaţ, maş cu certificatlu di vaccinare ică dovada că tricu pritu lăngoari tru şasilli meşi ditu soni. Ari şi demonstraţii contra a “certificatlui veardi”, şi ici ţiva ditu teoriile conspiraţioniste, tru România easti ca iuţido tru Europa. Şi, cu tuti aestea, ari unu lăhtărosu specific a aluştoru dzăli, spitalili ambudyiusiti di un afluxu babageanu di noi lăndzidzări di COVID şi mirminţă cabaia cu multu lucru, cari lli-aproaki aţelli ţi kirură alumta cu lăhtăroslu coronavirus.








Autoru: Marisu Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala






foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company