Un festival di succes
George Enescu easte aţel ma marile compozitor român. Si feaţe tru 1881, tru hoara Liveni din Botoşani, tru nord-estul a Româniil’ei, iu tată-său avea loatâ unâ ciufliche în arendă. Şi-u are dedicatâ bana în totalitate a muzicâl’ei, hiinda un genial compozitor, un violonistu di talentu, pedagog dedicat, pianistu pasionat şi dirijor. Studiet la Viena şi Paris iu, tru 1898, îşi faţe debutulu di compozitor cu Suita simfonică Poema Română. În perioada interbelică activă multu în România şi Franţa şi avu turnee di succes în America. Di elevil’i a lui Yehudin Menuhin l’i păstră totna unâ profundă afecţiune, şi lu consideră pi George Enescu părintile a lui spiritual. Tru 1936, la Paris, avu loc, cu multu succes, premiera a operâl’ei Oedip, considerată sibâ aţea ma importanta operă a lu George Enescu. Triumful a lui internaţional fu aspru dânâsit di drama Parisului di-tru doilu polim mondial şi lâiaţa comunistă abătută asupra a Româniil’ei natalâ, la bitisita a polimului.
Marius Tiţa, 06.09.2013, 18:56
George Enescu easte aţel ma marile compozitor român. Si feaţe tru 1881, tru hoara Liveni din Botoşani, tru nord-estul a Româniil’ei, iu tată-său avea loatâ unâ ciufliche în arendă. Şi-u are dedicatâ bana în totalitate a muzicâl’ei, hiinda un genial compozitor, un violonistu di talentu, pedagog dedicat, pianistu pasionat şi dirijor. Studiet la Viena şi Paris iu, tru 1898, îşi faţe debutulu di compozitor cu Suita simfonică Poema Română. În perioada interbelică activă multu în România şi Franţa şi avu turnee di succes în America. Di elevil’i a lui Yehudin Menuhin l’i păstră totna unâ profundă afecţiune, şi lu consideră pi George Enescu părintile a lui spiritual. Tru 1936, la Paris, avu loc, cu multu succes, premiera a operâl’ei Oedip, considerată sibâ aţea ma importanta operă a lu George Enescu. Triumful a lui internaţional fu aspru dânâsit di drama Parisului di-tru doilu polim mondial şi lâiaţa comunistă abătută asupra a Româniil’ei natalâ, la bitisita a polimului.
Auşit şi curmat, George Enescu arămase în Paris tra sâ-şi aşteaptâ bitista a banâl’ei. Care vine, tru 1955. La trei an’i di la tristul evenimentu, Bucureştiul lansează un mare festival internaţional care purtă di la arhiusitâ numa a ţilui ma marile compozitor a român’ilor, George Enescu. Într-unâ Românie care descoperea cu m’irare loculu tru tâburea comunistă pi care l’i-lu avea rezervatâ mările puteri, festivalul George Enescu fu unâ diailthea thamâ, un momentu unic di respiraţie culturală di mare valoare. Prima ediţie a festivalului internaţional George Enescu avu dişcl’idirea ofiţială pi 4 agheazmăciune 1958. La aestă protâ ediţie avu loc şi premierea românească a operâl’ei Oedip. Primile 8 ediţii si desfăşurarâ la tut câte 3 an’i, timpu în care la Bucureşti evoluarâ numile mări a schenâl’ei muzicalâ internaţionalâ: Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Ghenadi Rojdestvenski, Arthur Rubinstein, Herbert von Karajan, Zubin Mehta, Rostropovich, Elisabeth Schwarzkopf, Sheila Armstrong, Viktor Tretiakov, Jean Francois Antionioli, într-unâ incompletă şi aleatorie misurare. Tru an’l’i 80, ultimil’i a comunismului, şi tru an’il’i 90, primil’i ai tranziţil’ei la democraţie, festivalul George Enescu si desfăşură la intervale regulate, influenţat hiinda di evoluţiile politiţe din România.
Unâoarâ cu noulu mileniu, prestigiosulu festival muzical internaţional di la Bucureşti si desfăşoară la i ţi doi an’i, tru ediţii tut cama ample şi ma complexe. 2013 easte un an a festivalului George Enescu care si desfăşoară până la 28 agheazmăciune, cu ninumirate concerte şi evenimente dedicate a muzicâl’ri şi ale culturâ, în Bucureşti ama tru în alte politii din România, la Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, ama şi la Liveni, la casa memorială a compozitorului. Simpla mutrire pri-tru frndzâle ale istorie a festivalului George Enescu şi a programului a ediţil’ei ţi tamam si dizvârteaşte nâ oferă dimensiunea a unui fenomen cultural ţi dominâ muşata toamnă bucureşteană. Publiculu românescu si mobiliză trâ evenimentu şi nu puţân’i suntu aţei care v’in la Bucureşti di iuţindo în lume tra sâ asistâ la concerte di excepţie ocazionate di festivalul George Enescu, apreciat dreptu aţel mai importantul di-tru sud-estul a li Europâi. După perioada dinâinte di 1989 cându fu unâ niaşteptată faptă di analtă cultură într-unâ amare di ideologhizare forţată, democraţia aduse libertatea a li impunire pi schena internaţională a festivalului ţi purtă di la arhiusitâ numa a ţilui mai importantul compozitor român, George Enescu.
