Un discursu istoric
Discursul ti Starea a Uniunil’ei a prezidentului ali Comisie Europena easti unu memorabil şi programatic. Istoria a Uniunil’ei Europene ari multe exempli di ahtari discursuri, cari alaxira bana a continentului, a construcţiil’ei europeani. Tut proiectul, dimec, fu lansat prit un discurs, atel gritu di Robert Schuman, la 9 di mai 1950. Jean-Claudi Juncker, Prezidentul tru exerciţiu ali Comisie Europene, ş’andreapsi discursul ca un eseu modernu, cu multe elementi di originalitate tru cari alu pricunuştem pe popularlu politician luxemburghez, multă analiză ama şi multa nadie. Nascanti di aesti aspecte al’i fura reproşate a prezidentului Juncker şi aesta na spune că euroscepticismul pitrumsi cabaia ahandos tru arada a atiloru cu atribuţii dicisive tru proceslu european, atel’i cari l’ia apofasi ama şi u spun calea tru continuarea a construcţiei instituţionale şi tivice europene. Em, ma s-nu avea/ aibă nadie şi curayiu Europa vrea s-armanea un dezidirat cari vra sa scoata tu videala hazea, di partea a antapatloru dit culisili politice.
Marius Tiţa, 16.09.2017, 18:50
Discursul ti Starea a Uniunil’ei a prezidentului ali Comisie Europena easti unu memorabil şi programatic. Istoria a Uniunil’ei Europene ari multe exempli di ahtari discursuri, cari alaxira bana a continentului, a construcţiil’ei europeani. Tut proiectul, dimec, fu lansat prit un discurs, atel gritu di Robert Schuman, la 9 di mai 1950. Jean-Claudi Juncker, Prezidentul tru exerciţiu ali Comisie Europene, ş’andreapsi discursul ca un eseu modernu, cu multe elementi di originalitate tru cari alu pricunuştem pe popularlu politician luxemburghez, multă analiză ama şi multa nadie. Nascanti di aesti aspecte al’i fura reproşate a prezidentului Juncker şi aesta na spune că euroscepticismul pitrumsi cabaia ahandos tru arada a atiloru cu atribuţii dicisive tru proceslu european, atel’i cari l’ia apofasi ama şi u spun calea tru continuarea a construcţiei instituţionale şi tivice europene. Em, ma s-nu avea/ aibă nadie şi curayiu Europa vrea s-armanea un dezidirat cari vra sa scoata tu videala hazea, di partea a antapatloru dit culisili politice.
Pan tru soni, Prezidentul Juncker spune dit ahurhita că există masi dauă opţiuni, ili unirea anvarliga a unei agendi europene pozitive, ili ritradzearea a cafi unlui tru kiuselu isişi. Iara el aleadzi unitatea. Tru aestu mintimenu discurs, tru cari greu poate s-aiba vara temă agarsită ica alasata nanaparti, sunt spusi 4 direcţii di yinitor. Comerţul şi industria suntu pi priemle locuri şi deapoa yinu si alaxerli climatice şi migraţie. Suntu direcţii cuprinzătoare ti pot s-hiba pan di mardzina fapti isapi ama raportul a prezidentului zuyrapseasti evoluţii aleapti tru aesti domenii esenţiale. Ca români, apandasimu cafi oara cându numa a vasiil’ei a noastre fu grita. Prezidentul Juncker cafta aprukearea ali României şi Bulgariei tru spaţiul Schengen, demonstrândalui că akicaseasti ananaghea ati aesti evoluţii normali. Faptul că, dupu cama di 10 ani di la aderare, nu himu aprukeaţ tru spaţiul Schengen creadză una ahandoasa frustare cu ahât ma multu cu cât s-pricanoasti că România easti una di vasiliili cari tin’isescu nai cama ghini printipiile a spaţiului Schengen.
Permanenta ţaneare tru şah pi una ahtari temă, fără nai cama exacte şi fundamentate argumente, nu s-veadi tru spiritul ali solidaritati şi nitii tru principiile construcţiei europene. Ma zburamu tra principiul egalitatil’ei tra tut cetăţen’il’i europeni, Prezidentul Juncker spune că ahât cilimean’il’I dit România ama şi atel’I dit Italia lipseasti s-aibă ndreptul la vaccin ca tuţ cilimean’il’I ali Europa. S-baga ase dzeaditlu pi una arană duriroasă, pi una babageana dizbatere a curi al’I si apandaseasti cu boati: va s-hiba andrupati gaeretli naţionale tra vaccinare. Tra atea că decesele ti pot s-hiba evitate nu lipseasti să s-faca tru Europa. Easti una turlie multu elegantă ta s-acata tu isapi un singir di probleme şi aspecte. Numa ali României iasi tu videala, deadun cu atea ali Estoniei, Lituaniei şi Letoniei cându s-aduti aminti că, anlu ti yini, aesti 4 vasili ş-sărbăturisescu tentenarul. “Atel’I cari vor s-apufuseasca yinitorul a continentului a nostru lipseasti s-akicaseasca şi s-tin’iseasca istoria a noastră comună”, spusi Prezidentul Comisiei Europene tru discursul ti Starea ali Uniuni. Yinitoarea istorie comună a vasiliiloru UE zburasti, ama, şi di Brexit.
Pi napandica, România va u exercita, tra prima oară, prezidentil’ea rotativă a Uniunii tamam tru giumitatea di an cându ieşearea ali Marii Britanii dit organizaţia europeană va s-hiba bitisita. “La 30 di martu 2019 va s-him una Uniune cu 27 di membri”, spusi Jean-Claudi Juncker, Prezidentul ali Comisie cari îl’i reprezintă pi atel’I 28 di membri dit prezent. La aestă dată, el pripune disvartearea a unui “summit special” tru România, ţara cari va u aiba preşedenţia UE tru aatea oara, prima giumitate a anlui 2019, cându dimec va s-dizvarteasca şi alidzerli la termen tra Parlamentul European. Iara Prezidentul Juncker pripune tamam loclu ti desfăşurari a aistei istoriti andamusi la nivel multu analtu: casabalu Sibiu. Şi tora akicasimu că Prezidentul Comisiei Europene ari bnai cama useati aduteri aminti ti aestu casaba cari, tru 2007, fu Capitală culturală europeană deadun cu Luxemburgul, a curi premier, atumtea, eara Jean-Claudi Juncker! Tru discursul ti Starea Uniunii, Jean-Claudi Juncker spunea că totna va u va Europa iara noi îl’i dăm tută ndriptatea!
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
