Un anu di focu şi sãndzã
Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu Gaza.
Marius Tiţa, 04.01.2024, 14:12
2023 fu un an a polimlui. Nkisi cu aţelu ditu Ucraina, di agresiuni ali Rusie contra aluştui statu european, indipenditutu, membru al ONU. Tu 7 di sumedru, agresiunea Hamas contra-a Israelului aduţi unã criză mortală, cu dzãț di ñilli di victimi pãnã tora. Trei stămâñi ma ninti, unã iruşi ofensivă militară a Azerbaidjanlui aştirdzea problema-a Nagorno-Karabahlui ditu ligãturli internaţionali, di pi hartă şi ditu istorie. Tu aesti trei polimi snkisi cu fuviroasa armatã-arcaria-a topiloru ama trãñipserli ti țivilli ți eara sumu goada-a topiloru nu-avea dãnãseari.
Ataca ali Rusiei contra ali Ucraina ahurhi, tru 2022, cu bombardamenti ți-lli lo pi napandica ațelli mpliñi di nãdii cari minduea că Putin nu va-lu treacä sinurlu a polimlui. Tu doilu anu di polimu bombardamentili agiumsirã naua turlie di alumtã-duelu. Ici țiva vãrã lucru tiñisitu, aoa avea mash mãkelu, maş fãnico, moarti şi sândzã. Ruşlli aminã ca orghilli racheti tu blocurli di locuinţi ditu Ucraina, cari eara minduiti ti kiro iriñeaticu, analti şi mşeati canda ti unä banã di eta XXI.
Vãrnu nu minduea ca sum hlambura comunistã a unlui pretextu di aoa şi 80 di añi, aruşllii va sarucã topi tu cãsãbadzlli a ucrainieañilor, tu casili, şcolliurli, spitalili, bãserițli şi teatrili a lor. Tu aestu kiro sufilisescu dronili, ñiț mehanii-scãndille ți azboairã, şi ți poartã bãrutea-explozivu şi u-arucã pi oamiñi. Nãscãnti ori dronoli cu exploziv icã cumãț dit eali, maxus ațeali cari aspargu portul dunăreanu Izmail, cadu pi teritoriulu ali Românie. Dronili nu suntuu arodul ali tehnologie arusã, fostă sovietică, cã maş a importului ditu Iranlu teocratic, anti-occiditutalu.
Tu altu capu ali Rusie, Azerbadjanlu nkisi unã babageanã ofensivă, cu bombardamente tru dişcllidiari, contra ali enclavã Nagorno-Karabah, statlu autoproclamatu Arţak a armeñilor ţi bãna aclo. Bombardamentili dişcllisirã ofensiva azeră cari nu ţãnu ma multu di unã dzuuã, neise tu 19 di yismãciuni 2023. Şi diapoa ahuhri purtarea iruşi a aţiloru cama di 100 di ñilli di armeñi ditu aestu reghionu. Timpulu şcurtu diadi izini ali ONU maş ta şi spunã gailelu. A daua dzuuã, ahuhrea nai ma hãirlãticã nãscãrseari etnicã, gulearea-a reghionlui di tuţ armeñilli ţi bãna aclo, tuti sumu fuvirsearea-a armatloru.
Conflictulu di aclo ţãnea nica ditu kirolu sovieticu, ti aţea, girantul ti dãnãsearea a foclui şi ti ţãnearea a status-quo-ului eara tamamu Rusia, statlu mintitu di unu anu ş-giumitatti tu polimlu di agresiuni contra ali Ucrainã. Alliumtrea, Azerbaidjanlu easti ndrupãtu di Turchia, stat cumãndusitu cu mână di heru di un prezidentu cari nãpoi va s-u-bagã ideologia şi mentalitatea otomană. Aesta acã respectivlu imperiu di sorginti medievală nu easti ici popular pi aclo pri iu dumni, ditu inima ali Ungarie, până tu Eghiptu şi Palestina.
Xikea di reacţie ali opinie publicã internaţionalã tu prublema armeñilor arifugaţ ditu Nagorno-Karabah poate s’hibã comparată maş cu prublema cetăţeañilor israelieni arãkiţ tu kirolu ali atacã Hamas ditu 7 di sumedru. S’alãxeaşti anlu şi elli armânu tu laea zãndani, după aproapea trei meşi di la lãhtãroasa atacã. Tu dzuua ali atacã, ñilli di rachete azbuirarã ditu Gaza cãtã Israelu, tu aestu kiro militanţãllii Hamas, altã turlie tut ţivill, nkisirã fãnicolu oclli ntroclli cu bãnãtorlli israelieni. Cama di unã ñille di morţã, cama di 200 di ostatiţ easti isapea lãhtãroasã a lãhtãroasãllei dzuuã tu cari anãmusitili sisteme israeliene di apărare avurã hãirea a unlui frigideru scos ditu priză.
Inevitabila reacţie ufiţialã ţi ţi eara ananghi tu unã ahtari catastisi. Tu loc ca forţi militare speţiale, cum videm pritu filme, s’ascapã barimu ostatiţlli şi s’agudeascã maş teroriştii, s-tricu la idyili veclli bombardamente. Lucru cari nu nkidicã Hamasul să-şi ducã ninti lansarea di rachete contra ţivililor israelieni. Şi di unã parte, şi di alanta, oamiñi fãrã cãbati, nimintiţ tu conflictu, mllerli şi cilimeañilli, cheru cu bana proţlli. Anlu s’bitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu Gaza. Di Nagorno-Karabah cumu ţi s’hibã vãrnu numata ş-aduţi aminti. Vremu nu vremu nã minduim cumu di fu di cãbili declanşarea-a loru şi cum di easti imposibilă bitisearea-a aluştoru.
Iuva nu vedz vãrã aumbrã di di empatie, o scamă di gãilipseari salami ti mira a oamiñiloru fãrã cãbati, acãtaţ tu aesti lãhtãroasi virsãri di sãndzã. Psihiatrilli ştiu ma ghini că imaginile pandemiillei, cu niputearea ali societati umanã şi ñillili, miliuñili di morţi, avurã zñii dezastruoase ti mentalu public. Pandemia nã nviţã cu unã realitate indiferentă ti bana a oamînilor, cu unã prişcãville mortală ţi poati sã s’facã pritu polimu, cu unã ti nipistipseari vulnerabilitate la mistificări, dupu cari armân moartea, distrudzirea şi trãñipsearea.
Autoru: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tashcu Lala
