Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Tricutlu daima prezentu

Tricutlu daima prezentu

, 22.09.2013, 17:55



Un zbor faţi carieră tu România. Tu dzâlili dit soni sâ zburaşti cabaia ti torţionari, ti aţel’i cari tu chirolu a regimlui comunistu cumândusirâ hâpsăn’i tu cari opozanţâl’i politiţ era ncl’işi cu scupolu ti exterminari fizicâ. Easti zborlu, maxus, di an’il’i di ahurhitâ, an’il’i 50 şi giumitati di an’il’i 60, cându s-ufilisea metoda stalinistă a gulagurlor, hâpsăn’i şi colonii di hâpsăn’i cu regim multu sertu. Oamin’il’i era ncl’işi fără trâdzeari mânâ, di la casa a lor ică di pi geadei. Prota furâ victimi mărl’i politicien’i ali istorie anterioară ali Românie şi intelectuali di dreapta. Intrarâ tru hâpsăn’ili di exterminari aţel’i cari avea alumtatâ ti România giumitati dit secolu XX, personalităţ vârtoasi, oamin’i cu studii cu anami tu xinâtati, elita românească a aţilor momenti. El’i eara ostatiţ tu vâsilia a lor işiş, puţân’i hiindalui aţel’i cari puturâ s-fugâ tu xeani, achicâsindalui că ma s-armânâ tru România sum dominaţie lâhtâroasâ sovietică va lâ si bagâ sum semnul a ntribaril’ei nica şi simpla existenţă. Hiindalui şi pi unâ ilichie niintatâ, majoritatea murirâ tu hâpsăn’i, tu condiţii lâhtâroasi.



Deapoa, anda regimlu comunistu agiumsi tut ma sertu ş-ma sigur, agiumsirâ tu aesti hâpsăn’i atel’i cari s-ncuntrarâ ti confiscarea ali industrie şi agriculturâl’ei, teologi ică oamin’i aplo ali biserică, opozanţâ cari alumtarâ cu arma tru mână, atel’i cari cutugursirâ icâ maşi feaţirâ şicaie cu năil’i stăpân’i a vâsiliil’ei. Ndauâ numi — Sighet, Piteşti, Periprava, Canalul Dună-Amarea Lae — agiumsirâ cunuscuti ca locâri di amprotusa a şingirlui di hâpsăn’i adrati di comunişti. După surparea a comunismului, tu Andreu 1989, responsabilii ti fânicadz, maxus şefl’ii a arâdâpsitilor hâpsăn’i politiţi comunisti, puturâ di ascâparâ di sancţiunea a societatil’ei, nica şi s-hibâ pâltiţ ti activitatea-a lor ufiţialâ dit an’il’i 50 icâ 60. Subiectul fu adus tu prota thesi tora ma ninti cându jurnaliştil’i lu aflarâ Alexandru Vişinescu, caplu a hâpsanil’ei di Râmnicu Sărat, tu chirolu 1956-1963, nai cama teribilă dit istoria represiunil’ei comunisti, tora, un auş isih cari, la 88 di an’i, bâneadzâ cu unâ pensie di stat ţi easti duri şi cabaia mari. Cazlu aflat di jurnalişti agiumsi s-hibâ evenimentu di maxim sinfer tră opinia publică, aşi că unâ acţiuni a giudicolui nchisi contra a lâhtâroslui cap a hâpsanil’ei comunistă. Deapoa, guvernul nchisi pi dezbateri un proiectu di nom cu ascupolu ta s-ndreagâ, s-hibâ niheamâ şi amânat problema a compensaţiilor ţi lâ si cad a victimilor di furn’ia a torţionarlor comunişti.



Dit aestă dezbateri, iasi tu migdani unâ boaţi limbidâ şi profesionistă. Easti zborlu di tinirl’ii specialişti a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Romanesc (IICCMER), cari dizvârteaşti un lucru profesionistu di documentari istorică şi cercetari arheologică. Acâ tricurâ 50-60 di an’i, el’i scot tu videalâ toarâli a crimilor, martori nica şi stipsiţl’i. După Vişinescu, un altu cap torţionar comunistu, Ion Ficior, cari u cumândusi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 şi 1963, fu stipsitu ti genocid tră regimlu di exterminari pi cari lu bâgarâ tru practico. Puţân’il’i oamin’i ţi armasirâ tru banâ dit aestu lagăr şi a chirolui ţi tricu di atumţea pirmitusescu lucri lâhtâroasi ti bana a aiştui lagăr şi ti caplu a lui, Ion Ficior. Ma multu di mărtria a atilor ţi armasirâ tru banâ şi scutearea tu migdani a lucurlui faptu di torţionari, atel’i di la Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului dizgroapă armâsâturli piminteşti a heroilor vâtâmaţ tu hâpsăn’ili comunisti, di li aflarâ mplini di toarâli a trân’ipserlor fapti aoa şi 6 dechenii ş-cama.



Textul: Marius Tiţa


Apriduţearea: Taşcu Lala



foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company