Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Trei hromi româneşti

Easti zori tra steari momentul tru cari ateali trei hromi — n’irla, galbina şi aroşi — eara aprucheati ca reprezentândalui naţiunea română. Nica si ideea di naţiuni easti una apariţie recentă tru istoria a uminitatil’ei, elementili a l’ei di identificari hiindalui invenţii di tu ateali dit soni dauă eti. Hromile a tricolorlui românescu suntu hromile di thimel’iu a spectrului cromatic, trei hromi di amprotusa dit cari ies tu migdani ateali secundari şi tuti alanti tonuri cromatiti.

Trei hromi româneşti
Trei hromi româneşti

, 27.06.2015, 18:10



Aca easti zborlu di ateali trei hromi di thimel’iu, masi 3 stati, Andorra, Ciadlu şi Ripublica Moldova, nica au hlamburi di idyea turlie cu atel ali Românie. Dealithea, identitatea di hromi naţionali pi ateali dauă mealuri a Prutlui easti normală şi istoric exighisită. Protili iseri tru videala a tricolorlui românescu dit prezentu pi materiali ti zuyrapsescu statalitatea suntu nreghistrati dit chirolu a Gionlii Mihali. Nu fâră noima, el easti vuivudalu a protal’ei uniri a atilor 3 printipati româneşti, tru 1600. Cadealihea, secolu XlX-ti easti atel tru cari ateali trei hromi di thimel’iu zugrapsescu hlambura a român’ilor.



Unaoară cu Tudor Vladimirescu s-exighiseasti şi semnul a aistor hromi: n’irla easti libirtatea, galbina yini di la biricheatea avuta, a deapoa aroşa easti hroma ali frăţiitati şi a curbanil’ei. Tru 1834, domnitorlu Alexandru Ghica ali Muntenie adoptă hlamburili şi pavilioanili navali di alumtă tru ateali trei hromi. Tru 1848 tricolorlu românescu s-veadi tru tuti marli momenti ali revoluţie, tru Muntenia, tru Moldova, Blaj, tru Ardeal, nica şi Paris, purtat di studenţal’ii român’i.



Revoluţia baga pi arada şi reglementarea ti spunearea tra videari a hlambural’ei, inspirată dit hlambura franteasca: “ningâ lemnu yini n’irla, depoa galbina şi deapoa aroşea di li bati vimtul”. Iara hromile apufusiti tru 1848 suntu “n’irla ncl’isa, galbina discl’isa şi aroşea carmina”.



Domnitorlu a Uniril’ei ali Muntenie cu Moldova, Alexandru Ioan Cuza, easti atel cari, la 1861, oficializeazdă tricolorlu ca hlambura a văsiliil’ei. Regalitatea, instaurată tru 1866, aduti si baga tu practico pan di mardzina seamnili naţionale, uidisiti cu un stat modernu. Dealithea, ncap easti tricolorlu pricunuscut ca semnu naţional a românilor. Sum ateali trei hromi, român’il’i alumtă tru primlu polim mondial şi tut sum aestu tricolor s-fati unirea ali Transilvanie cu România, tru 1918.



Tut atumtea, tricolorlu românescu easti hlambura ali Ripublica Dimocratica Moldovenesca, thimil’iusita tru Basarabia arachită di Imperiul ţaristu, tru 1812, di la printipatlu Moldova. Dupu un chiro, dimec tru 1989, cându Moldova di anaparti di Prutu eara nica una ripublică dit Uniunea Sovietică, român’il’i cari băneadza aoa apufusira că tricolorlu românescu s-hiba hlambura a statlui, Ripublica Moldova di ază.



Ase, cama di un secol şi giumitati, român’il’i alumtă şi băneadza sum hlambura tricolora, semnu vartos a ataşamentului naţional. Idyealui cum şi tru cazlu a alantor vasilii şi populi, tricolorlu a hlambural’ei naţionala easti, tra român’i, semnul nai cama vartos şi ma yiu, tru bana. Tricolorlu easti aclo iu easti România şi iu suntu român’il’i. Bati pi casili ufitiali, pi ambasadi şi tru framtea ali armata româna, pi avioani şi pampori, tru tuti actili ufitiali, pi echipamentul a naţionalilor sportivi.



Tricolorlu românescu agiumsi tru chipita a munţalor şi tru alti locari iu exploratorl’ii român’i eara pirifan’i s-lu analta. Tinirl’ii ş-amvupsescu tricolorlu pi făţ, la manifestărli sportivi şi îl poartă pisti tut iu vor să spuna că suntu român’i.




Angrapsearea: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company