Trei hromi româneşti
Easti zori tra steari momentul tru cari ateali trei hromi — n’irla, galbina şi aroşi — eara aprucheati ca reprezentândalui naţiunea română. Nica si ideea di naţiuni easti una apariţie recentă tru istoria a uminitatil’ei, elementili a l’ei di identificari hiindalui invenţii di tu ateali dit soni dauă eti. Hromile a tricolorlui românescu suntu hromile di thimel’iu a spectrului cromatic, trei hromi di amprotusa dit cari ies tu migdani ateali secundari şi tuti alanti tonuri cromatiti.
Marius Tiţa, 27.06.2015, 18:10
Easti zori tra steari momentul tru cari ateali trei hromi — n’irla, galbina şi aroşi — eara aprucheati ca reprezentândalui naţiunea română. Nica si ideea di naţiuni easti una apariţie recentă tru istoria a uminitatil’ei, elementili a l’ei di identificari hiindalui invenţii di tu ateali dit soni dauă eti. Hromile a tricolorlui românescu suntu hromile di thimel’iu a spectrului cromatic, trei hromi di amprotusa dit cari ies tu migdani ateali secundari şi tuti alanti tonuri cromatiti.
Aca easti zborlu di ateali trei hromi di thimel’iu, masi 3 stati, Andorra, Ciadlu şi Ripublica Moldova, nica au hlamburi di idyea turlie cu atel ali Românie. Dealithea, identitatea di hromi naţionali pi ateali dauă mealuri a Prutlui easti normală şi istoric exighisită. Protili iseri tru videala a tricolorlui românescu dit prezentu pi materiali ti zuyrapsescu statalitatea suntu nreghistrati dit chirolu a Gionlii Mihali. Nu fâră noima, el easti vuivudalu a protal’ei uniri a atilor 3 printipati româneşti, tru 1600. Cadealihea, secolu XlX-ti easti atel tru cari ateali trei hromi di thimel’iu zugrapsescu hlambura a român’ilor.
Unaoară cu Tudor Vladimirescu s-exighiseasti şi semnul a aistor hromi: n’irla easti libirtatea, galbina yini di la biricheatea avuta, a deapoa aroşa easti hroma ali frăţiitati şi a curbanil’ei. Tru 1834, domnitorlu Alexandru Ghica ali Muntenie adoptă hlamburili şi pavilioanili navali di alumtă tru ateali trei hromi. Tru 1848 tricolorlu românescu s-veadi tru tuti marli momenti ali revoluţie, tru Muntenia, tru Moldova, Blaj, tru Ardeal, nica şi Paris, purtat di studenţal’ii român’i.
Revoluţia baga pi arada şi reglementarea ti spunearea tra videari a hlambural’ei, inspirată dit hlambura franteasca: “ningâ lemnu yini n’irla, depoa galbina şi deapoa aroşea di li bati vimtul”. Iara hromile apufusiti tru 1848 suntu “n’irla ncl’isa, galbina discl’isa şi aroşea carmina”.
Domnitorlu a Uniril’ei ali Muntenie cu Moldova, Alexandru Ioan Cuza, easti atel cari, la 1861, oficializeazdă tricolorlu ca hlambura a văsiliil’ei. Regalitatea, instaurată tru 1866, aduti si baga tu practico pan di mardzina seamnili naţionale, uidisiti cu un stat modernu. Dealithea, ncap easti tricolorlu pricunuscut ca semnu naţional a românilor. Sum ateali trei hromi, român’il’i alumtă tru primlu polim mondial şi tut sum aestu tricolor s-fati unirea ali Transilvanie cu România, tru 1918.
Tut atumtea, tricolorlu românescu easti hlambura ali Ripublica Dimocratica Moldovenesca, thimil’iusita tru Basarabia arachită di Imperiul ţaristu, tru 1812, di la printipatlu Moldova. Dupu un chiro, dimec tru 1989, cându Moldova di anaparti di Prutu eara nica una ripublică dit Uniunea Sovietică, român’il’i cari băneadza aoa apufusira că tricolorlu românescu s-hiba hlambura a statlui, Ripublica Moldova di ază.
Ase, cama di un secol şi giumitati, român’il’i alumtă şi băneadza sum hlambura tricolora, semnu vartos a ataşamentului naţional. Idyealui cum şi tru cazlu a alantor vasilii şi populi, tricolorlu a hlambural’ei naţionala easti, tra român’i, semnul nai cama vartos şi ma yiu, tru bana. Tricolorlu easti aclo iu easti România şi iu suntu român’il’i. Bati pi casili ufitiali, pi ambasadi şi tru framtea ali armata româna, pi avioani şi pampori, tru tuti actili ufitiali, pi echipamentul a naţionalilor sportivi.
Tricolorlu românescu agiumsi tru chipita a munţalor şi tru alti locari iu exploratorl’ii român’i eara pirifan’i s-lu analta. Tinirl’ii ş-amvupsescu tricolorlu pi făţ, la manifestărli sportivi şi îl poartă pisti tut iu vor să spuna că suntu român’i.
Angrapsearea: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
