Prima pagină » Actualitate » Focus » Tratatlu di Roma, după 60 di an’i

Tratatlu di Roma, după 60 di an’i

Aoa şi 60 di ani, Roma, analţal’i reprezentanţa ali Belgie, Franţa, Germania, Italia, Luxemburgu şi Olanda vulusea thimil’iusearea a Comunitatil’ei Economica Europeana. Era idyili 6 stati cari, cu 7 an’i ninti, avea apandasita la cl’imarea al Robert Schuman şi u avea lansată construcţia instituţională ali Europa unita. Putem sa spunem că naua organizaţie dutea ma largu aestă filosofie şi bitisea bagarea tru lucru thimeal’ili a fantasticlui proces a unitatil’ei europeana. Vahi sa ştea dit ahurhita, ama agiumsi nica ş-ma limbid că organizaţia thimil’iusită tru 1951, Comunitatea europeană a cărbunilui şi a cilekil’ei, fu prota jgl’ioata, ama şi un testu tra planlu unificator.

Marius Tiţa, 25.03.2017, 19:50

Dit ahurhita lipseasti s-pricunuştem curayilu şi mintimineata a atilor ti al’i numasim părinţal’i thimil’iusitori” — thimil’iusitorl’i a filosofiil’ei europeana, semnatarl’i a tratatilor di ahurhita ica protl’i lideri a organizaţiilor europeani. El’i akicasira că masi discl’idearea pan di mardzină, ahurhindalui cu economia, a populiloru ali Europa, poati s-asiguripseasca evitarea a polimilor ahât lişor nkisiti pi Vecl’iul Continentu. Tru un ocean di naţionalismu ti sa znueasti, unaoară cu tendinţili belicoase, aeşta vidzură şansa a unal’ei cali ana, cata prucukie prit banaticu tin’isitu şi lucrari deadun. El’i era dukimasiţ şi di complexitatea a continentului, ama isapea după 6-7 decenii easti una ca ti ciudie.

Ase, ma s-na turnam la momentul istoric di aoa si 60 di ani, Tratatlu di Roma discl’idea lucrarea deadun tru tuta sfera economică şi nu masi tru nascanti industrii strateghiti, ligati ndreptu di cabilea tra s-duca un polim, nai puţan pi stil vecl’iu. Ma multu, andicra di polititli di yimbruki comune, saltul di Roma adutea borgi complexi pi tută linia, unaoara cu lansarea a polititlor comuni tru tuti domeniile economiti. Tutunaoara, fu thimil’iusită una organizaţie comunitară tra energhia atomică. Doilu Polim Mondial s-avea bitisita cu 12 di an’i tru ma napoi, cu bombardamentul atomic dit Japonia.

Ase, atomlu eara tut cama multu ufilisitu ca energhie a yinitorlui, ama avea agiumta şi una armată nauă, ti u baga tru aumbra iti putea sa s-faca cu cilekea şi cărbunili. Simnarea a Tratatlui di Roma, la 25 di martu 1957, nclidea hopa ti bagarea a thimeal’ilor, ahândusindalui integrarea prit acatarea tru isapi a tutulor domeniilor economiti şi lansarea a polititlor comuni. Tru idyiul kiro, agiundzea di cabili s-hiba tindearea teritorială a Comunitatil’ei a statilor europene cari baga tru lucru politit economiti comune. Tratatlu di Roma avu idyil’i semnatari cata cum Tratatlu di Paris. Cum istoria easti mplină di hironie, prota lardzeari a Comunităţlor economiti europene s-feati tru 1973, ntra atel’i 3 nai membri hiindalui şi Marea Britanie. Tut istoria na aduti aminti că Marea Britanie armasi nanaparti nica şi s-ncuntra tra proceslu integraţionistu lansat di atel’i 6 di Paris şi Roma.

Dupu 3 an’i di la simnarea a Tratatlui di Roma şi constituirea a Comunitatil’ei Economiti Europene, tru 1960, Marea Britanie şi alti 6 state europene thimil’iusira una alternativă la aesta, Asociaţia Europeană a Liberlui Schimb. Marea Britanie easti prota cari iasi dit aesta structură ti limita integrarea tra thimil’iusearea a unei zona di libira-alaxeari şi prima cari aderă la concurenţă, Comunităţli Economiti Europeani. Tru dzalili a noastri, Marea Britanie easti prima vasilie cari iasi dit Uniunea Europeană, ama varnu nu pari să ştiba cata iu va sa nkiseasca. Tru 60 di ani, construcţia europeană evolua cabaia di multu.

Tru aestu kiro, organizaţia comunitară easti un exemplu ti nu s-ari vidzuta di integrare interstatală, un exemplu tra alti continente. Europa comunitară ari aoa un parlamentu comun, una monedă unică, un spaţiu unic şi multi politit şi programi cari fac dit Europa a atilor 27 di membri un spaţiu ali irin’e şi a prucukiil’ei. Tru idyiul kiro, ari cabaia piricl’iuri ti pot s-agudeasca aestu proces şi putem sa spunem, fără s-him pi dauă, că dupu 60 di ani di la simnarea a Tratatlui di Roma, Europa unită easti cama tru piricl’iu ca varnaoară.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsearea: Tascu Lala