Transnistria

Aoa şi 25 di an’i, reghiunile di anaparte di Nistru a li Republică Moldova declara polim a putearilei chentrale di la Chişinău. La televiziun’ile occidentale si videa invers. Cum ţi s-hibă, niţiun om nu achicâsea ici ţiva şi si apela imediat la formulile ofiţiale sau pregătite trâ ahtări momente. Tru 1992, ambasadoril’i în Republica Moldova stătea la Moscova. Funcţiona, ninca, vecl’ile principii gheopolitiţe, aşi că, di la 1.300 di km, capitala Rusilei părea mai aproapea dicât Bucureştiul aflat la ună treime di aţistu drum. Tru 1991, aţeale 15 republiţ sovietiţe si disfeaţiră pi aradă, şi-şi proclamară independenţa. Republica Moldova feaţe aţist pas la 27 agustu 1991. Aşi, în momentul în care Estul transnistrean si răscula contra noului chentru, ţel di la Chişinău, Republica Moldova si afla la arhiusita existenţâlei a l’ei statală independentă. În partea estică a fostâlei republică unională, timp di dechenii, administraţia sovietică acumulă putearea economică, ama şi militară, ahtare turlie că în momentul în care raioanile di acolo decisiră să si arupă di noulu stat independentu eara mult mai puterniţe dicât întreaga Republică Moldova.

Marius Tiţa, 22.03.2017, 21:25

Aoa şi 25 di an’i, reghiunile di anaparte di Nistru a li Republică Moldova declara polim a putearilei chentrale di la Chişinău. La televiziun’ile occidentale si videa invers. Cum ţi s-hibă, niţiun om nu achicâsea ici ţiva şi si apela imediat la formulile ofiţiale sau pregătite trâ ahtări momente. Tru 1992, ambasadoril’i în Republica Moldova stătea la Moscova. Funcţiona, ninca, vecl’ile principii gheopolitiţe, aşi că, di la 1.300 di km, capitala Rusilei părea mai aproapea dicât Bucureştiul aflat la ună treime di aţistu drum. Tru 1991, aţeale 15 republiţ sovietiţe si disfeaţiră pi aradă, şi-şi proclamară independenţa. Republica Moldova feaţe aţist pas la 27 agustu 1991. Aşi, în momentul în care Estul transnistrean si răscula contra noului chentru, ţel di la Chişinău, Republica Moldova si afla la arhiusita existenţâlei a l’ei statală independentă. În partea estică a fostâlei republică unională, timp di dechenii, administraţia sovietică acumulă putearea economică, ama şi militară, ahtare turlie că în momentul în care raioanile di acolo decisiră să si arupă di noulu stat independentu eara mult mai puterniţe dicât întreaga Republică Moldova.

Ma multu, în teritoriul rebel di dinclo di Nistru eara staţionată Armata a XlV-a fostă sovietică, atumţea în subordinea Federaţilei Rusă. Eara ună armată puternică, cu toată dotarea moştenită di-tru chirolu a Polimului Araţe. Aţistea hiinda realităţile, opinia publică di-tru xinătate achicâsi cu greu că mulţamea di tancuri şi di armamentu greu nu aparţâne a Republicâlei Moldova, că a separatiştilor care-şi propusiră să saboteadză eforturile di consolidare a tinerului stat moldovenescu. Mai multu, armata Chişinăului eara practic inexistentă, şi contra a tancurilor alumtară voluntari din întreaga republică. După dânâsirea acţiun’ilor militare, si agiumse la ună situaţie de facto care dureadză, iatu, di un cirec di secol. Altă turlie spus, Transnistria agiumse un conflictu îngl’eţat, ca multe alte din spaţiul fostu sovietic. Şi tot di ahât chiro him bâgaţ tuţ dinintea faptului împlinit. Teritoriul estic a Republicâlei Molodva easte în continuare în afoara jurisdicţil’ei a Chişinăului, si constituie într-un stat trâ el işişi, cu conduţire, preşedinte şi parlamentu, guvern şi armată. Aestă formulă nu fu inventată, că maşi aplicată în Transnistria, aoa şi 25 di an’i. La dimensiuni mult ma mări, aţist fenomen a faptului împlinit, pi care Occidentul îl numeaşte, cu delicateţe, conflictu îngl’eţat, si edifică, tama tora, în Estul a Ucrainâlei. Ocuparea Crimeil’ei şi focarile di conflictu aprease atumţea în sudulu a Ucrainâl’ei descria pi hartă un schenariu ţi vrea s-aduţea Rusia până în Transnistria. Ma că si nâ turnăm tru chiro şi în istorie, nâ amintim că, tru 1940, Stalin zmulse pur şi simplu di la Regatulu a Româniilei teritoriul dintră Prut şi Nistru. Imediat îl’i ampută, îl’i tâl’e nordul şi sudulu, şi li deade a Ucrainâl’ei sovietică şi lo di la aesta banda transnistreană pi care, cu alichire la teritoriul loat di la România, feaţe Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Transnistria înseamnă, în toate limbile, pământul di anaparte di Nistru, deci raportarea si faţe di la Vestu, dinspre pământurile a li Moldovă. Altâ turlie, Transnistria easte un spaţiu pi malul stângu, estic, a Nistrului, iu moldoveanil’i bâneadză di multu, di trn vecl’ime. Transnistria are existat şi întrâ ţeale dauă polime mondiale, ca republică autonomă, cum eaa ahât di multe tru imperiul sovietic. Eara de fapt un mare laborator sovietic ţi pregătea loarea a Basarabil’ei, sum forma refaţirilei a li Moldovă sovietică. În Transnistria dintră an’il’i 1918-1940 si feaţe spionaj antiromânescu şi si pregătiră revolte armate, pi baza unor infiltrări subversive, în timp ţi lingviştil’i comunişti forţa crearea unei aşi-dzâsă limbă moldovenească, cu alfabet chirilic. După 1940, cându Stalin u lo Basarabia, pri-tru ultimatum impus a Rom’niilei, toate aţiste planuri fură bâgate tru practichie. Transnistria fu alichită a noului teritoriu sovietizat rapid, cu forţa şi cu deportarea masivă a populaţil’ei locală, românească. Stereotipiile create di putearea sovietică funcţionară şi după declanşarea conflictului transnistrean, România hiinda ţânută diparte di eforturile di reglementare a conflictului. România eara ună ţară care si dişcl’idea spri Vestu, spri democraţie şi libertate, aţea ţi, sigura, nu eara pi chefea urmaşilor a sovietiţâlor, îngl’eţaţ în mentalitatea conflictului şi a dominaţil’ei pri-tru bâgare niachicâsiri. (Marius Tiţa)

Armânipsire: Hristu Steriu