Tindearea NATO
NATO ari un nău membru, Finlanda, cari tricu iruşi pritu procesul di aderari. Easti al 31-lea stat membru ali organizație di apărari colectivă, cari nkisi aestă cali tru 1949, la Washington. NATO fu thimilliusită tu dzuua di 4 apriiuru aşi că aderarea ali Finlandă s’faţi tamam tu yiurtusearea di 74 di ani a Organizației Atlanticului di Nord.
Marius Tiţa, 12.04.2023, 18:56
NATO ari un nău membru, Finlanda, cari tricu iruşi pritu procesul di aderari. Easti al 31-lea stat membru ali organizație di apărari colectivă, cari nkisi aestă cali tru 1949, la Washington. NATO fu thimilliusită tu dzuua di 4 apriiuru aşi că aderarea ali Finlandă s’faţi tamam tu yiurtusearea di 74 di ani a Organizației Atlanticului di Nord.
Apofasea ta s’caftă aderarea la NATO easti ună reacție di autoapărari ali Finlandă andicra di politica belicoasă a viţinăllei a llei, Rusia. Finlanda ari ună istorie lungă și urută ali dominație arusă și sovietică ti ñiclu a llei teritoriu. Tru linii mări, istoria ali Finlandă, aflată anamisa di Rusia și Suedia, ş-aduţi cu istoria a țărilor române, tut aşi hiinda anamisa di sinferurli ali Rusiei și ateali a otomanilor, născănti ori a austriecilor.
Tru 1809, Finlanda eara mari ducat autonom sum ocupație arusească iara, tru 1812, Imperiul țaristu llia Basarabia di la Moldova și u alăxeaşti tru gubernie. După 1918, Finlanda agiundzi independentă, provinciile românești s’fac ună tru ună văsilie vărtoasă iara Imperiul țaristu s’alăxeaşti tru Uniunea Sovietică. La 30 di brumaru 1939, Stalin invadeadză cabaia Finlanda, avănda besă tratatlu di suţălle pi cari lu-avea cu Hitler. A deapoa, tru yismăciuni, Hitler și Stalin avea aputrusită Polonia. Finlanda alumtă giuneaşti ama fu anănghisită s’vulusească irinea cu Moscova, deadi ditu teritorii ama armasi independentă. Tru perioada a Polimlui Araţi, Finlanda aleapsi neutralitatea, niagărşinda matimili a tricutului a llei cu Rusia ca viţinu ditu apirită.
Când Putin nkisi aputrusearea contra ali Ucraină și tută retorica anti-occidentală, tră Finlanda agiumsi s’hibă di nai cama marea simasie s’intră tru NATO, goala garanție di securitate. Fuvirserli di securitate mutrescu și Suedia viţină ama, maş că aestă văsilie nu ari sinuru cu Rusia. Ma multu, dauă văsilii ditu NATO s’ncuntreadză ti aderarea ali Suedie. Easti zborlu ti Turchia, cari u stipseaşti că agiută arifugaţlli kurdză, și di Ungaria, cari s’arăzbună tră critiţli a Stockholmului andicra di politica ali Ungarie tru cadrul ali Uniuni Europene. Anaparti di aduţearea tru NATO a născăntoru probleme ditu UE, premierul Victor Orban easti și un cunuscut andrupămintu al Putin și a politicăllei a lui di agresiune tru Ucraina.
Suedia trapsi mănă di la polimlu ditu 1814, după un conflict cu Norvegia, aşe că tora easti etimă s’tragă mănă di la ună neutralitate di cama di dauă secole, tră si s’veaglle di fuvirsearea ali Rusie. Suedia agiumsi tru aestă săptămână, goala văsilie scandinavă ică nordică cari nu easti anvălită di umbrela NATO. Norvegia viţină easti membră fondatoari a NATO, hiinda anamisa di aţeali 12 văsilii cari ncurpilleară Organizația, tru 1949. Ti aţea, pari ti ciudie că nica s’vehiculeadză ca argumentu că vrearea păn di mardzină al Putin easti s’nu s’aproaki NATO di Rusia.
Nică ditu 1949, NATO și Uniunea Sovietică avea sinuru comunu, pi sinurlu anamisa di Norvegia și Rusia. Ditu 1952, unăoară cu aderarea ali Turchie la NATO, sinurlu aliştei văsilie cu URSS agiumsi şi elu sinuru comunu anamisa di organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Ma multu, cara nu poati s’hibă muabetea ti vără acordu cari s’tăxească un cordon sanitar anamisa di Rusia și NATO, lipseaşti s’aduţemu aminti ti simnarea, la Paris, tru 1997, a “Actului Fondator mutrinda relațiile, cooperarea și securitatea reciprocă”, un document esențial tră cooperarea anamisa di NATO și Rusia, pi năi thimealle.
Tru 2002, cooperarea fu ahăndusită pritu ”Declarația di la Roma a șefañilor di stat și di guvern a membrilor NATO, respectiv ali Rusie” și fu thimilliusitu un Consiliu NATO-Rusia. Prezidentulu di atumţea ali Rusie eara idyiulu Vladimir Putin, pi cari lu-videm tora stipsinda NATO și Occidentul di tuti aralile ditu lumi, reclamânda tră el ndreptul absurd tra s’apufusească cari ari ndreptul la independență și cari nu, tru mplin secol XXI.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala
