Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ţi sarbatorim/gh’iurtusim la 1 Decembrie

Marea sărbătoare a român’ilor di la 1 Decembrie fu însuţâtă, mai ahoria în mass media, di ună serie di confuzii, necunoaşteri, sau dip şi elemente di propagandă revizionistă. Niţi termenil’i nu sunt corecţu/ghine utilizaţ sau în clara a lor accepţiune. Tru ahtare turlie di situaţii, istoria faţe leadzea, easte singurulu elementu solid di referinţă şi nâ pitreaţe la faptile a momentului, la documentile a ţilor dzâle, tru care nu aflăm niţe anexarea de tip anschluss”, niţe ocupaţia militară, niţe arăchirea sau smuldzerea di provincii di la state care nu exista atumţea sau di la imperii care avea dispărută. Să faţem aestu lucru tra să achicâsim că, la 1 decembrie 1918, delegaţâl’i a român’ilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, după cum apare în Rezoluţiunea di-tru aţea dzuuă, si adunară la Alba Iulia şi votară, cităm iar di-tru aestu document, unirea a ţilor român’i şi a tutulor teritoriilor locuite di el’i cu România”. Unirea easte singurulu termen folosit aoa şi un secol, di cătră aţel’i implicaţ, trâ definire acţiunea a lor. Ma că si nu cunoşteam deja, easte ghine să ştim că majoritatea a liderilor a român’ilor implicaţ tru evenimentele di atumţea şi tru întreaga alumtă di emancipare a român’ilor din Transilvania eara specialişti în drept, ninca şi cu titlul di doctor, la mările universităţ austriaţe. Probitatea a lor în domeniu easte ninca un argumentu trâ aţel’i care caftă averulu istoric şi nu propaganda revizionistă ţi are faptă ahât di multu arău a Europâlei şi a lulmilei întregi. Aşi maca, la 1 decembrie 1918, delegaţâl’i ofiţiali a român’ilor din teritoriile a fostului imperiu austro-ungar votară unirea cu România, reuniţ hiinda la Alba Iulia. Reprezentanţâl’i a român’ilor nu eara alepţâşi cumţido, că eara după criterii clare. Cu doauă săptămân’i năinte, lideril’i a român’ilor şi aţel’i a ungurilor si avea adunată pi sobor la Arad tra să discută di v’initorulu a Transilvanil’ei. Cu un stat în descompunere şi în pragulu a unei revoluţie comunistă, oficialil’i unguri nu reuşiră să depăşească modul/turlia catastrofală tru care l’i-avea mutrită, di secole, pi românil’i transilvănean’i, ahtare turlie că aeste negocieri eşuară/si dusiră chirute. A Român’ilor nu lă mai arămase dicât să-şi decidă singuri soarta, cum avea faptă şi alte popoare chentral-europeane, după principiile wilsoniane. Iar aestu v’initor are însemnată, de la arhiusită şi clar, unirea cu România, statulu a tutulor român’ilor. Convocarea la Marea Adunare Populară di la Alba Iulia arhiusea cu ună propoziţie categorică: Istoria nă cl’eamă la fapte. Eara definite 12 categorii di delegaţ, di la episcopil’i român’i, la reprezentanţâl’i a lucrătorilor organizaţ”, şi di la reprezentanţâl’i a societătilei culturală şi a reuniunilor di mul’eri”, la şcol’i, studenţâ şi garda naţională. Aţel’i mai mulţâl’i delegaţ, câte ţinţe, v’inea din partea circumscripţiilor electorale. Toţ avea aşi numitile credenţiale şi toată procedura fu tratată cu stricteţe, numirulu di delegaţ fu stabilit la 1228. Toţ aeşti reprezentanţâ a român’ilor decisiră, la Alba Iulia, aoa şi un secol, să si unească, el’i şi pământurile iu au locuită/bânată di totâna, cu România. Aestă rezoluţie fu dusă la Bucureşti, a regelui şi autorităţlor a Româniil’ei, care au demarată procedurile legale di aprobare şi ratificare a uniril’ei decisă plebiscitar la Alba Iulia. La 13 andreu 1918, la Bucureşti, easte emis Decretulu-regal tru ţe mutreaşte apofasea a Adunarilei Naţională din-tru Alba Iulia ama Leadzea trâ ratificarea Uniril’ei a li Transilvanie cu România fu emisă un an mai târdzâu, după ţi Congresulu di pace di la Paris aprobăă aeste apofase populare. Primulu articol are tot aţeluşi conţânut tru daule documente: Ţânuturile/locurile cuprinse/acâţate tru apofasea a Adunaril’ei Natională di-tru Alba Iulia di la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918 sunt si arămân trâ totâna/eta etilor unite cu Regatulu a Româniil’ei. Aşi, la 1 andreu, anulu aestu, nu avem marcată niţe anexarea şi niţe cotropirea/anăpădirea a vreunei/vârnei provincie, niţe naştirea a Românil’ei, niţe macarim un secol de independenţă, că pur şi simplu ună sută di ani di cându, la Alba Iulia, reprezentanţâl’i a român’ilor majoritari di totâna votarăt unirea cu România, un stat care exista deja, nu si formăă atumţea, ună ţară ţi are alumtată arada di democraţiile ţe au amintată Primulu Polim Mondial. Anterior/ninte, reprezentanţâl’i a român’ilor din Bucovina şi, respectiv, Basarabia, avea votată, tru adunări democratic constituite, unirea a luştor privincii cu România. Aşi, la Alba Iulia, si bitiseaşte procesulu prin care român’il’i ţi avea bânată, până atumţea, sum imperiile multinaţionale de tristă amintire, îşi vota liber v’initorulu şi soarta, unirea cu țara mamă România”, după cum scriie în rezoluţia di la Alba Iulia, di aaoa şi un secol.

, 09.12.2018, 21:53

Marea sărbătoare a român’ilor di la 1 Decembrie fu însuţâtă, mai ahoria în mass media, di ună serie di confuzii, necunoaşteri, sau dip şi elemente di propagandă revizionistă. Niţi termenil’i nu sunt corecţu/ghine utilizaţ sau în clara a lor accepţiune. Tru ahtare turlie di situaţii, istoria faţe leadzea, easte singurulu elementu solid di referinţă şi nâ pitreaţe la faptile a momentului, la documentile a ţilor dzâle, tru care nu aflăm niţe anexarea de tip anschluss”, niţe ocupaţia militară, niţe arăchirea sau smuldzerea di provincii di la state care nu exista atumţea sau di la imperii care avea dispărută. Să faţem aestu lucru tra să achicâsim că, la 1 decembrie 1918, delegaţâl’i a român’ilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, după cum apare în Rezoluţiunea di-tru aţea dzuuă, si adunară la Alba Iulia şi votară, cităm iar di-tru aestu document, unirea a ţilor român’i şi a tutulor teritoriilor locuite di el’i cu România”. Unirea easte singurulu termen folosit aoa şi un secol, di cătră aţel’i implicaţ, trâ definire acţiunea a lor. Ma că si nu cunoşteam deja, easte ghine să ştim că majoritatea a liderilor a român’ilor implicaţ tru evenimentele di atumţea şi tru întreaga alumtă di emancipare a român’ilor din Transilvania eara specialişti în drept, ninca şi cu titlul di doctor, la mările universităţ austriaţe. Probitatea a lor în domeniu easte ninca un argumentu trâ aţel’i care caftă averulu istoric şi nu propaganda revizionistă ţi are faptă ahât di multu arău a Europâlei şi a lulmilei întregi. Aşi maca, la 1 decembrie 1918, delegaţâl’i ofiţiali a român’ilor din teritoriile a fostului imperiu austro-ungar votară unirea cu România, reuniţ hiinda la Alba Iulia. Reprezentanţâl’i a român’ilor nu eara alepţâşi cumţido, că eara după criterii clare. Cu doauă săptămân’i năinte, lideril’i a român’ilor şi aţel’i a ungurilor si avea adunată pi sobor la Arad tra să discută di v’initorulu a Transilvanil’ei. Cu un stat în descompunere şi în pragulu a unei revoluţie comunistă, oficialil’i unguri nu reuşiră să depăşească modul/turlia catastrofală tru care l’i-avea mutrită, di secole, pi românil’i transilvănean’i, ahtare turlie că aeste negocieri eşuară/si dusiră chirute. A Român’ilor nu lă mai arămase dicât să-şi decidă singuri soarta, cum avea faptă şi alte popoare chentral-europeane, după principiile wilsoniane. Iar aestu v’initor are însemnată, de la arhiusită şi clar, unirea cu România, statulu a tutulor român’ilor. Convocarea la Marea Adunare Populară di la Alba Iulia arhiusea cu ună propoziţie categorică: Istoria nă cl’eamă la fapte. Eara definite 12 categorii di delegaţ, di la episcopil’i român’i, la reprezentanţâl’i a lucrătorilor organizaţ”, şi di la reprezentanţâl’i a societătilei culturală şi a reuniunilor di mul’eri”, la şcol’i, studenţâ şi garda naţională. Aţel’i mai mulţâl’i delegaţ, câte ţinţe, v’inea din partea circumscripţiilor electorale. Toţ avea aşi numitile credenţiale şi toată procedura fu tratată cu stricteţe, numirulu di delegaţ fu stabilit la 1228. Toţ aeşti reprezentanţâ a român’ilor decisiră, la Alba Iulia, aoa şi un secol, să si unească, el’i şi pământurile iu au locuită/bânată di totâna, cu România. Aestă rezoluţie fu dusă la Bucureşti, a regelui şi autorităţlor a Româniil’ei, care au demarată procedurile legale di aprobare şi ratificare a uniril’ei decisă plebiscitar la Alba Iulia. La 13 andreu 1918, la Bucureşti, easte emis Decretulu-regal tru ţe mutreaşte apofasea a Adunarilei Naţională din-tru Alba Iulia ama Leadzea trâ ratificarea Uniril’ei a li Transilvanie cu România fu emisă un an mai târdzâu, după ţi Congresulu di pace di la Paris aprobăă aeste apofase populare. Primulu articol are tot aţeluşi conţânut tru daule documente: Ţânuturile/locurile cuprinse/acâţate tru apofasea a Adunaril’ei Natională di-tru Alba Iulia di la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918 sunt si arămân trâ totâna/eta etilor unite cu Regatulu a Româniil’ei. Aşi, la 1 andreu, anulu aestu, nu avem marcată niţe anexarea şi niţe cotropirea/anăpădirea a vreunei/vârnei provincie, niţe naştirea a Românil’ei, niţe macarim un secol de independenţă, că pur şi simplu ună sută di ani di cându, la Alba Iulia, reprezentanţâl’i a român’ilor majoritari di totâna votarăt unirea cu România, un stat care exista deja, nu si formăă atumţea, ună ţară ţi are alumtată arada di democraţiile ţe au amintată Primulu Polim Mondial. Anterior/ninte, reprezentanţâl’i a român’ilor din Bucovina şi, respectiv, Basarabia, avea votată, tru adunări democratic constituite, unirea a luştor privincii cu România. Aşi, la Alba Iulia, si bitiseaşte procesulu prin care român’il’i ţi avea bânată, până atumţea, sum imperiile multinaţionale de tristă amintire, îşi vota liber v’initorulu şi soarta, unirea cu țara mamă România”, după cum scriie în rezoluţia di la Alba Iulia, di aaoa şi un secol.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

Focus
Focus Sunday, 01 December 2024

Focus

Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică...

Focus
sursă foto
Actualitati Friday, 29 November 2024

Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie...

Ună ñille
Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company