Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Superolimpitl’ii (11.09.2016)

Sportul nsimneadză una nastriteari niacumtinata a axizerlor isisi, una alumtă cu tini isisi tra sa scot ncapu dezidiratlu olimpic, ma ayon’ea, ma ndzeana, ma vartos”. Oamin’l’i s-antreneadză şi s-ndreg cu vartuseami să-şi nastreaga limitili, s-li surpă recordurli. Tra nascanta oamin’i gaeretea aplo a existenţal’ei easti una performanţă. Dupu nascanti accidenti, nascanti langori ica aplo dit fatiri, oamin’il’i arămân cu una langoari dimi sicat, cu ixichea a unal’ei parti a trplui ica a unal’ei axizeari. Va s-minduim să-l’i bagam aeşta tru categoria a spectatorlor comodz, a atilor ti va s-l’ia parti la antriterli sportive masi di dinintea a televizorlui.

Superolimpitl’ii (11.09.2016)
Superolimpitl’ii (11.09.2016)

, 10.09.2016, 19:26




Easti una greauă subestimari a putearil’ei di haractiru a oamin’ilor, a atiloru cari s-alumta niacumtinat cu un ahtari handicap, şi cari nu masi ca nu s-danasescu la rolu di spectator ca s-aruca tru antriterli mplini di un mari curayiu. Mulţ dit sportivl’ii cari au un cicioru sicat loara parti la agiocurli olimpitie şi amintara, tru una antriteari tin;isita, multi medalii. Tru 1904, gimnastul american George Eyser, cari ş-avea kiruta un cicioru tru un accidentu di tren, amintă nu ma puţan di 6 medalii la Jocurle Olimpice di Saint Louis. Fu prima participare dit un şngir lungu şi emoţionantu di ahtari exemple. Ari, ama, antriteri sportive tamam di nivel analtu, a atilor cari fac performanţă aca trag di un handicap cari va-l’i faca vahi incompatibili cu idheea di sportu.




Tru 1948, Ludwig Guttmann, un yeatru britanic, amintat tru Germania di iu s-arifuga tru kirolu a dictatural’ei hitlerista, organiza una antriteari tra veteran’il’i di polim dit Regatlu Unit, disvartiti tru idyiul kiro cu Olimpiada di Londra, dit atel an. Dupu 4 ani, antritearea a veteranilor tru scamnuri pi arahoati s-tanu diznau, tut Londra, ama agiumsira internaţionale prit participarea a veteranilor olandezi. Deja, tru 1960, Roma, s-aavea dizvartita antriteri sportive tra atel’i ti eara tru tru scamnuri pi arahoati, fără condiţia tra s-hiba veteran di polim. Fu nkisita iniţiativa cari s-duti ma largu şi tru kirolu di aza, cu multă vizibilitati şi anvergură pan di mardzina.




Tru 1976, Canada organizeadză, Toronto, agiocuri olimpice tra tuti categoriile di persoane cu handicap, nu masi tra atel’i tru scamnu cu arahoati, şi lanseadză şi practica ti organizarea a lor tru scurtu kiro după Jocurile Olimpice. Dit 1988, di la Seul, agiocurli paraolimpiti s-dizvartescu tamama tru spaţiile iu s-tanura Jocurile Olimpice, la scurt chiro după aesti s-avea bitisita. Dit 1992, şi Jocurile paraolimpiti di iarnă s-ţan şi eale pi pistele iu tamam s-antricura olimpitl’i. Tru kirolu di tora, tuti aesti principii suntu bagati tru practico, a deapoa dip mari dgheafurei anamisa di antriterli olimpice şi ateali paralimpiti numata ari. Vahi masi tru rezultate, nascanta sportivi paralimpici ma analta tut ma ndzeana hlambura a vasiliil’ei a lor andicra di atel’i cari nu s-ampulisescu cu niti un handicap cari să-îl’i nkeadica vara turlie s-adara performanţe sportive.




Pan tru soni, antriterli sportive a atleţlor cu handicap nu s-danasescu la analtul nivel olimpic, ca s-tanu turnee şi campionate pe len turlii di niveluri geografice, gradi di handicap ica sporturi di arada. Regulile adrati pi hiotea a kirolui fura tin’isiti şi tru aestu an, Rio, iu, ti scurtu kiro di la bitisearea a agiocurilor olimpice, ahurhira antriterli paralimpiti. Tru aestu an, aesti agiocuri sportive s-harescu di nai cama marea atenţie. Şi dilegaţia română, cu 12 di participanţa, easti ma tru numir ca varnaoară. Hambura fu purtata di campionlu olimpic la ciclismu Eduard Novak, iara judoka Alexandru Bologa, cari nu veadi ici, aminta medalia di brundzu.




Autor: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala




foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company