Strateghia a conflictilor îngl’iţate
Noi, consumatoril’i di ştiri, avem mări şanse să aştiptăm geaba unâ dibarcare masivă a trupilor sum flamurâ di stat ruseascâ pi locurile a Ucrainâl’ei, aşi cum earam convinşi că va sâ si facâ aoa şi unâ septămână. Decizia a parlamentarilor ruşi nâ îndriptă spri altâ turlie di aştiptări, ama poate ca nu easte unâ cale bunâ. Easte posibil ca votulu a alepţâlor a populului rusescu să maşi răspunsul tut ahât di retoric la unâ întribare retorică bâgatâ di preşedintile Putin. În limba rusă, problemă şi întribare pot s si traducâ tut pri-tru aţeluşi zbor, vapros. Altâ turlie spus, Parlamentul di la Moscova deade răspunsu a unei întribare şi nu soluţie la vârâ problemă, hibâ că him simfun’i cu aţistu tip di soluţie sau nâ indignează pur şi simplu. Problema în speţă există di multu chiro, şi tut aşi şi soluţia trâ care si optă. Nu va videm trupile cu înseamne clare derulânda unâ operaţiune militară clasică sum ocl’il’i a jurnaliştilor acreditaţ, că ma diavrapa bâgare dinintea a faptului împlinit şi stare de facto ţi nu mata pot sâ si alâxeascâ. În limbaj di specialitate, ahtări situaţii si cl’eamâ conflicte îngl’iţate. De faptu sunt congelate de-a ndreptul, ama maşi conflictul armat easte dânâsit di aform’ia că situaţia pi teren si deruleadză în continuare ndirisre.
Marius Tiţa, 10.03.2014, 21:13
Noi, consumatoril’i di ştiri, avem mări şanse să aştiptăm geaba unâ dibarcare masivă a trupilor sum flamurâ di stat ruseascâ pi locurile a Ucrainâl’ei, aşi cum earam convinşi că va sâ si facâ aoa şi unâ septămână. Decizia a parlamentarilor ruşi nâ îndriptă spri altâ turlie di aştiptări, ama poate ca nu easte unâ cale bunâ. Easte posibil ca votulu a alepţâlor a populului rusescu să maşi răspunsul tut ahât di retoric la unâ întribare retorică bâgatâ di preşedintile Putin. În limba rusă, problemă şi întribare pot s si traducâ tut pri-tru aţeluşi zbor, vapros. Altâ turlie spus, Parlamentul di la Moscova deade răspunsu a unei întribare şi nu soluţie la vârâ problemă, hibâ că him simfun’i cu aţistu tip di soluţie sau nâ indignează pur şi simplu. Problema în speţă există di multu chiro, şi tut aşi şi soluţia trâ care si optă. Nu va videm trupile cu înseamne clare derulânda unâ operaţiune militară clasică sum ocl’il’i a jurnaliştilor acreditaţ, că ma diavrapa bâgare dinintea a faptului împlinit şi stare de facto ţi nu mata pot sâ si alâxeascâ. În limbaj di specialitate, ahtări situaţii si cl’eamâ conflicte îngl’iţate. De faptu sunt congelate de-a ndreptul, ama maşi conflictul armat easte dânâsit di aform’ia că situaţia pi teren si deruleadză în continuare ndirisre.
Zona di contactu a Rusil’ei cu statile estu-europeane care furâ în componenţa a Uniunil’ei Sovieticâ easte mplină di reghiuni şi teritorii secesioniste ţi ieşiâ, de faptu, di sum controlul a respectivâl’ei republicâ post-sovieticâ, iara reghimulu, ţi cara că nirecunoscut di comunitatea internaţională, îşi duţe bana cu agiutor rusescu. Easte cazulu a Osetil’ei di Sud, iu Georgia nu are niţiunâ puteare, iara polimulu di-tru 2008, din timpul a Giocurilor olimpiţe di la Beijing, feaţe Moscova să gioacâ inclusiv cartea a recunoaşteril’ei statalâ. Ma aproapea di România easte Transnistria, un altu exemplu di conflictu îngl’iţat în care, cu tutea aestea, separatiştil’i pro-ruşi ieşirâ azvingători.
La arhiusita a an’ilor 90, a diştiptaril’ei a sentimentului naţional în Republica Moldova, atumţea în componenţa a Uniunil’ei Sovieticâ, l’i si răspunse cu stimularea şi susţânirea a sepratismului pro-rus, ba şi pro-comunistu tru raioanile a lui di Estu. Republica Moldova easte ţea ma marea parte a teritoriului a Basarabil’ei loate din România tru 1940, pri-tru ultimatumulu stalinistu. A Basarabil’ei l’i furâ amputate sudulu şi nordul şi adapse raioane di priste Nistru şi aşi apăru harta a Moldovâl’ei sovieticâ. Şi atumţea, ama şi tora, Moldova ex-sovietică si tinde maşi anamisa di România şi Ucraina. Iara Transnistria secesionistă easte unâ limbă di pimintu întră Nistru şi Ucraina, ama mutri totna directu spri Moscova.
La arhiusita a an’ilor 90, moldovean’il’i alumta cu poezia şi istoria naţională contra a tancurilor a armatâl’ei a XlV-a a Uniunil’ei Sovieticâ, agiumtâ a Rusiil’ei. Şi atumţea, cama cu ecusoane sau cama fără înseamne distinctive, soldaţil’i ruşi alumtarâ di partea a secesioniştilor transnistrean’i criptocomunişti contra a li armatâ moldoveanâ aflatâ la arhiusita a existenţâl’ei a l’ei. Intervenţia internaţională reuşi să dânâseascâ alumtile, ama Transnistria arămase în afoara a controlului a li Republicâ Moldova. Şi aesta di ma ghine di dauă dechenii, chiro tru care Transnistria funcţionă ca un stat cu tot ţi îl’i lipseaşte, başi şi reguli proprii a lui, contra a ţilor internaţionale. Transnistria are preşedinte, guvernu şi ministere, administraţie proprie, parlamentu, armată, comerţu şi bănchi şi ma că mai are anaghe di ţiva l’ia din Rusia. Ca aşi easte un conflict îngl’iţat, nu si mata aminâ cu armile, ama easte ca atumţea cându amintâtoril’I furâ declaraţ. Tuţ ştiu aesta maşi noi, aţel’i ţi lom în serios declaraţiile ofiţiale, nu aflăm că soldaţâl’i cu flamure nu mata v’in, iara ţel’i fără înseamne suntu deja aclo.