Prima pagină » Actualitate » Focus » Steaua a unui geniu

Steaua a unui geniu

La român’i, steaua a unui om easte tamam destinulu mira a luştui. De faptu, bana a oamin’ilor easte scrisă tru steale, după cum spune tut un zbor românescu. La american’i, omulu easte steauă cându easte celebru şi adulat. Stephen Hawking easte ună steauă, ună vedetă, ţi cara că nu are activată în vreunulu di domeniile care produc steale pi bandă rulantă, ţi cara că, să recunoaştem că multe sunt efemere şi si aghun’usescu să devină steale care cad. Stephen Hawking are lucrată cu astrele iar bana a lui fu scrisă directu tru stealile a Universului pi care lu studie totna şi totna. Stephen Hawking easte un fenomen, complexu şi dramatic pri cum easte şi bana. Are achicâsită ahât di multu ama fu condamnat la tăţeare. Faptul că are comunicată pri-tru aţeale maşin’i excepţionale îl transfoormă tut mai multu într-un om a v’initorului, a tehnologiilor science-fiction. Cu cât mai ahândoasă/ mai adâncă fu imobilizarea lui, cu ahât îl’i fu înţileadzirea/achicâsirea mai mare, cu cât fu mai multu ca ligat la pămintu, cu ahât cunoaştirea îl’i si-are anălţată mai sus, cu cât si aduna întuneariculu în varliga lui, cu ahât videa mai diparte, printră astre şi universuri. Să nu îl’i agarşim şi incredibilul simţu a umorului. Altă turlie, după moartea a lui, multe şicăi viniră să îl’i omagiadză amintirea. Tru unele/niscânte di eale apar Dumidză şi Timpul, tru alte easte ştiinţă curată. Să nâ amintim şi că expresia lui facială ţea mai cunoscută easte sumarâsulu, un samaras dimplin, cu toată îngh’ilicirea a ocl’ilor. Îşi aduţea aminte că, atumţea cându eara studentu la Oxford, vidzut ca ună persoană complicată, lâ promise a examinatorilor că macă si termină primulu din generaţia lui, va pleacă/va fugă la Cambridge să facă doctoratulu. Macă si teermină al doilea, va rămână la Oxford. Cert easte că are absolvită pe primulu loc ama nu easte sigur desi pri-tru indiscutabilile a lui calităţi sau di aform’ia că l’i-are aspăreată pi oficialil’i a universitatil’ei. Lângoarea ţi vrea-l’i frângă didip trupulu fu declarată cându avea maşi 21 di an’i aşi că întreaga lui carieră ştiinţifică si derulă sum aeastă stea nifericită şi mira laie. Pi misură ţi evoluţia a maladiil’ei degenerativă îl’i limita, tot mai multu, capacităţâle fiziţe, pi ahât avansa în lumea a cercetărilor a lui asupra a Universului, a timpului, a bingbangului, a energhiilor cosmiţe, a curbaril’ei a spaţiului-timpu. Di tiner beneficiadză di recunoaşterea a mediilor ştiinţifiţe şi devine profesor Lucasian di matematică” la Cambridge, poziţie ţi u avea, cu secole ninte Newton şi fondatori a mecanicâl’ei cuantică. Apărn’i di la istoria timpului, tricu pri-tru celebrile guve laie/negre” a Universului şi zburâ a oamin’ilor di infinit. Apoia nâ are prezentată Universul într-ună coajă di nucă”, ună noauă carte di filosofie a li fizică, ţi nâ faţe părtaşi/parte şi pi noi la miracolele explicabile şi nâ agiuută să achicâsim ţi si faţe în Cosmos. Ici ţiva di mările dezbateri şi idei ale fizică a Universului nu easte elipse din studiile şi preocupările a lui. Tru termen’i exacţâ şi raportări concise, Stephen Hawking easte aţel care explică tut ţi si faţe în Universu, părn’inda di la celebra teorie a relativitatil’ei a lu Einstein şi di la concepţia a istoriilor multiple a lu Richard Feynman. Are jonglată cu mistiriurile a astrilor şi nâ li dezvălui cu ună claritate di glob di cristal. Fu unâ di leghendile a chirolui a nostru, u recunoscură starurile rock. Limitele a lui fiziţe nu lu închidicară să hibă ună di aţeale mai prezente conştiinţe universale, ună imaghine publică a ştiinţâl’ei şi a li mintiminil’e, hiinda citat tru multe domenii, di la fizică şi astrologie, la relighie şi psihologie. Fu şi va rămână un exemplu motivaţional, ună probă/doveadă că limitele fiziţe a omului pot să hibă depăşite tru omenirea a secolului XXl tamam pri-tru ştiinţa pi care Stephen Hawking u sluji dipriună. Di aţea aform’ie, fideli a principiului că totul easte relativ şi prinde să him pi ndauă totâna, him printră aţel’i care cred că Stephen Hawking nu muri di aform’ia că nu mai avea cum să facă aesta.