S’băneadză Văsillelu !
S’băneadză Văsillelu! Aşi vrea s’greamu, cata cum păpăñilli şi străpăpăñilli a noştri, cându văsillelu Mihai I ali Românie vrea s’umplea ună sută di añi. Anvărliga aluştui 25 di sumedru s’anvărteaşti aestu ţentenaru, ama văsillelu dusi la aţelu di analtu aoa şi patru añi, tru andreu 2017. Vrea s’avea ună bană lungă, acă bana a lui nu fu ici lişoară. Nica ş-cama ma multu, di ñicu s-ampulisi cu nai cama di ciudie circumstanţi şi evoluţii istoriţi. S-amintă la Foişor, unu castelu ma ñicu ditu complexul văsilikescu a Peleşlui, aclo iu u avea reşedinţa părinţăllii a lui, preacllea clirunumsitoari a tronului. Afendi a lui, yinitorlu văsille Carol II-lu, eara prinţipe clirunomu, hillilu aţelu marli a glorioasăllei preaclle văsilikească, Ferdinand şi Maria, aţelli cari avea thimilliusită România Mare. Tru sumedru 1922, cându Mihai s’ndridzea s’umplă protlu anu ditu bana a lui, văsilleadzlli a lui păpăñilli a lui ş’băga căruna Alba Iulia, tru un evenimentu excepţionalu, ca ună declaraţie a gloriillei a Româniillei interbeliţi. Tru aţelu moment, şi păpăñilli materni, Constantin şi Sofia, eara văsilleadz tru Gărţie.
Marius Tiţa, 24.10.2021, 20:16
Tru 1927, văsillelu Ferdinand Antreghitorlu moari ama hillilu a lui aţelu marli, lipsea s’alină pi tronu, avea traptă mănă di aesti ndrepturi, tru 1925. Tru aestă catandisi alină pi tron baş Mihai, atumţea pi ilikia di 5 añi, dealihea, sumu ună văsillenţă constituţională. Tru 1930, Carol s’toarnă tru văsilie şi llia tronlu văsilikescu, di lu alăxi hillilu a lui, ţi era pi ilikia dimi anda bitisea protlu clasu şcolaru. Dumnillea al Carol al II-lea ţănu unu dekeniu, kiro tru cari Mihai, cari lu-avea titlul speţial ndreptu ti el di Mari Voievodu di Alba Iulia, criscu, dealihea tra s’agiungă diznău văsille. Tru 1940, anlu a mărilor crizi europene şi mondiale, afendi a lui, văsillelu Carol al II-lea, easti obligat s’abdică şi Mihai năpoi agiundzu tu harea di văsille, tora pi ilikia di 19 di añi, aproapea umpluţ. Fu unu kiro teribilu, di polimu mondial, tu bitisită România hiinda aputrusită di Armata Roşie. Văsillelu Mihai fu şi el obligat s’abdică, tru andreu 1947, anda fudzea ditu unu lungu exil. Tru xinătati s’ncurună cu Ana di Bourbon Parma, tutu aşi ditu ună mari fumealle văsilikească europeană. Deadunu avură ună fumealle muşeată, durusită cu ţinţi tăifuri.
Văsillelu Mihai fu ţănutu alargu di văsilie şi di tronu tamamu ună giumitati di secolu. După 1989, nu-lli si da izini ma multi ori arada, dimecu ndreptulu ta s’toarnă tru România, aestu ălli si deadi, ti daima şi cumu ălli si cădea, tru 1997. Memorabilă armâni yinearea a văsillelui ditu 1992, di Paşti, cându camna di ună miliuni di români viniră s-lu veadă. Ama istorică şi multu emoţionantă easti sărbăturisearea-a văsillelui Mihai, la 90 di ani, di cătră Parlamentul ali Românie. La aproapea 85 di añi di la prota-a lui apariţie tru Parlamentu, ca văsille-cilimeanu, şi dupu 60 di añi ş-cama di la aţea ditu soni a lui prezenţă dinintea a marilui forum, văsillelu Mihai ali Românie gri unu zboru di excepţie, programaticu şi ascumbusitoru. Născănti di zboarăli di atumţea suntu teribilu di actuale: “S’cadi s’ţănemu keptu a prezentului şi s’nă ndridzemu yinitlu. Adunaţ stogu unu alantu ş-cu viţiñilli am ş-cu fraţlli a noştri, s’duţemu ma largu gaeretea ta s’himu diznău cu nămuzi şi tiñisiţ” spunea văsillelu Mihai. “Europa di astăndză easti unu continentu tru cari populili şi piminturli nu s’alăxescu ca rezultatu a apofasiloru a politicieañilor. Giuratlu a meu fu faptu şi ma largu va s’hibă valabil tră tuţ româñilli. Elli suntu tuţ parti a naţiunillei a noastri şi aşi va s’armănă daima. Seadi maş tru putearea a noastră s’u făţemu văsilia statornică, tu prucukie şi admirată tru lumi”, nica spusi văsillelu Mihai, tru 2011, dinintea a Parlamentului ali Românie.
Tra s’bitisească, tru adetea di grită văsilikească, tră aţelli di dinintea al năsu şi aţelli yinitori: “Nu vedu România di astăndză ca ună clirunumie di la părinţălli a noştri, dimecu u vedu maş ca ună văsilie pi cari u lomu cu împărmutu di la cilimeañilli a noştri”.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
