Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

S’băneadză Văsillelu !

S’băneadză Văsillelu! Aşi vrea s’greamu, cata cum păpăñilli şi străpăpăñilli a noştri, cându văsillelu Mihai I ali Românie vrea s’umplea ună sută di añi. Anvărliga aluştui 25 di sumedru s’anvărteaşti aestu ţentenaru, ama văsillelu dusi la aţelu di analtu aoa şi patru añi, tru andreu 2017. Vrea s’avea ună bană lungă, acă bana a lui nu fu ici lişoară. Nica ş-cama ma multu, di ñicu s-ampulisi cu nai cama di ciudie circumstanţi şi evoluţii istoriţi. S-amintă la Foişor, unu castelu ma ñicu ditu complexul văsilikescu a Peleşlui, aclo iu u avea reşedinţa părinţăllii a lui, preacllea clirunumsitoari a tronului. Afendi a lui, yinitorlu văsille Carol II-lu, eara prinţipe clirunomu, hillilu aţelu marli a glorioasăllei preaclle văsilikească, Ferdinand şi Maria, aţelli cari avea thimilliusită România Mare. Tru sumedru 1922, cându Mihai s’ndridzea s’umplă protlu anu ditu bana a lui, văsilleadzlli a lui păpăñilli a lui ş’băga căruna Alba Iulia, tru un evenimentu excepţionalu, ca ună declaraţie a gloriillei a Româniillei interbeliţi. Tru aţelu moment, şi păpăñilli materni, Constantin şi Sofia, eara văsilleadz tru Gărţie.

S’băneadză Văsillelu !
S’băneadză Văsillelu !

, 24.10.2021, 20:16

S’băneadză Văsillelu! Aşi vrea s’greamu, cata cum păpăñilli şi străpăpăñilli a noştri, cându văsillelu Mihai I ali Românie vrea s’umplea ună sută di añi. Anvărliga aluştui 25 di sumedru s’anvărteaşti aestu ţentenaru, ama văsillelu dusi la aţelu di analtu aoa şi patru añi, tru andreu 2017. Vrea s’avea ună bană lungă, acă bana a lui nu fu ici lişoară. Nica ş-cama ma multu, di ñicu s-ampulisi cu nai cama di ciudie circumstanţi şi evoluţii istoriţi. S-amintă la Foişor, unu castelu ma ñicu ditu complexul văsilikescu a Peleşlui, aclo iu u avea reşedinţa părinţăllii a lui, preacllea clirunumsitoari a tronului. Afendi a lui, yinitorlu văsille Carol II-lu, eara prinţipe clirunomu, hillilu aţelu marli a glorioasăllei preaclle văsilikească, Ferdinand şi Maria, aţelli cari avea thimilliusită România Mare. Tru sumedru 1922, cându Mihai s’ndridzea s’umplă protlu anu ditu bana a lui, văsilleadzlli a lui păpăñilli a lui ş’băga căruna Alba Iulia, tru un evenimentu excepţionalu, ca ună declaraţie a gloriillei a Româniillei interbeliţi. Tru aţelu moment, şi păpăñilli materni, Constantin şi Sofia, eara văsilleadz tru Gărţie.




Tru 1927, văsillelu Ferdinand Antreghitorlu moari ama hillilu a lui aţelu marli, lipsea s’alină pi tronu, avea traptă mănă di aesti ndrepturi, tru 1925. Tru aestă catandisi alină pi tron baş Mihai, atumţea pi ilikia di 5 añi, dealihea, sumu ună văsillenţă constituţională. Tru 1930, Carol s’toarnă tru văsilie şi llia tronlu văsilikescu, di lu alăxi hillilu a lui, ţi era pi ilikia dimi anda bitisea protlu clasu şcolaru. Dumnillea al Carol al II-lea ţănu unu dekeniu, kiro tru cari Mihai, cari lu-avea titlul speţial ndreptu ti el di Mari Voievodu di Alba Iulia, criscu, dealihea tra s’agiungă diznău văsille. Tru 1940, anlu a mărilor crizi europene şi mondiale, afendi a lui, văsillelu Carol al II-lea, easti obligat s’abdică şi Mihai năpoi agiundzu tu harea di văsille, tora pi ilikia di 19 di añi, aproapea umpluţ. Fu unu kiro teribilu, di polimu mondial, tu bitisită România hiinda aputrusită di Armata Roşie. Văsillelu Mihai fu şi el obligat s’abdică, tru andreu 1947, anda fudzea ditu unu lungu exil. Tru xinătati s’ncurună cu Ana di Bourbon Parma, tutu aşi ditu ună mari fumealle văsilikească europeană. Deadunu avură ună fumealle muşeată, durusită cu ţinţi tăifuri.




Văsillelu Mihai fu ţănutu alargu di văsilie şi di tronu tamamu ună giumitati di secolu. După 1989, nu-lli si da izini ma multi ori arada, dimecu ndreptulu ta s’toarnă tru România, aestu ălli si deadi, ti daima şi cumu ălli si cădea, tru 1997. Memorabilă armâni yinearea a văsillelui ditu 1992, di Paşti, cându camna di ună miliuni di români viniră s-lu veadă. Ama istorică şi multu emoţionantă easti sărbăturisearea-a văsillelui Mihai, la 90 di ani, di cătră Parlamentul ali Românie. La aproapea 85 di añi di la prota-a lui apariţie tru Parlamentu, ca văsille-cilimeanu, şi dupu 60 di añi ş-cama di la aţea ditu soni a lui prezenţă dinintea a marilui forum, văsillelu Mihai ali Românie gri unu zboru di excepţie, programaticu şi ascumbusitoru. Născănti di zboarăli di atumţea suntu teribilu di actuale: “S’cadi s’ţănemu keptu a prezentului şi s’nă ndridzemu yinitlu. Adunaţ stogu unu alantu ş-cu viţiñilli am ş-cu fraţlli a noştri, s’duţemu ma largu gaeretea ta s’himu diznău cu nămuzi şi tiñisiţ” spunea văsillelu Mihai. “Europa di astăndză easti unu continentu tru cari populili şi piminturli nu s’alăxescu ca rezultatu a apofasiloru a politicieañilor. Giuratlu a meu fu faptu şi ma largu va s’hibă valabil tră tuţ româñilli. Elli suntu tuţ parti a naţiunillei a noastri şi aşi va s’armănă daima. Seadi maş tru putearea a noastră s’u făţemu văsilia statornică, tu prucukie şi admirată tru lumi”, nica spusi văsillelu Mihai, tru 2011, dinintea a Parlamentului ali Românie.




Tra s’bitisească, tru adetea di grită văsilikească, tră aţelli di dinintea al năsu şi aţelli yinitori: “Nu vedu România di astăndză ca ună clirunumie di la părinţălli a noştri, dimecu u vedu maş ca ună văsilie pi cari u lomu cu împărmutu di la cilimeañilli a noştri”.


Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company