Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

S’băneadză Văsillelu!

Dumidză s-u arihătipsească văsiloañea, s’băneadză văsillelu ! Acăţaţ cu gaileadzlli tut cama mulţă di pi globlu, nu mindueamu că aestă hăbari va s’yină vărăoară. Ghini ma, cadealihea, ştim că vărnu nu easti nimuritor. Tru kirolu ditu soni, ahurhimu s’videmu cum s’bitiseaşti secolul XX, cum polimili di cari mindueamu că ascăpămu ti daima s’dizvărtescu tru mplină mediatizare, cum alăncescu lenu turlii di crize şi cum keru liderlli cari alăsară toru tru aestu secol.

S’băneadză Văsillelu!
S’băneadză Văsillelu!

, 12.09.2022, 17:27



Istoria Văsiloañillei fu scriată tru kirolu a banăllei aproape un seculu, şi tru kirolu a dumniillei a llei, nai ma marea ditu Regatul Unit şi a daua ditu istoria a lumillei, după Ludovic Soarli ali Franţă. Cadealihea, longevitatea easti ună performanţă şi n’aduţi aminti că dada a văsiloañillei, tut cu numa Elisabeta, bănă 102 añi iara nicukirlu a văsiloañillei, prinţul consortu Philip nă alăsă anlu ţi tricu, cu maş unu mesu ninti tra s’ncllidă un secolu. Văsiloañea Elisabeta a II-a bănă 96 di ani şi fu multu di multu nvirinată di moartea prinţului consort, cu cari tricu ună bană muşeată şi lungă.



Istoria a văsiloañillei Elisabeta a II-a s-ngrăpsi tru cathi sticu di oară şi easti istoria a lumillei tru aestu ditu soni seculu. Tru aestu kiro viniră pi arada 15 di premieri britaniţ, aţelu ditu soni ditu arada aluştoru, Liz Truss ţi u andămusi văsiloañea tru aţea ditu soni apariţie publică a llei. Cu alti zboară, văsiloanea Elisabeta a II-a ş’feaţi borgea andicra di văsilie şi di Commonwealth până tru oara ditu soni, cu aţeali ditu soni kicuti di puteari. Cara văsiloanea s’avea amintată cu perspectiva văsilikească maş tru un plan secundu, hillilu a văsiloañillei, văsillelu Charles al III-lea fu ditu ahurhită pi linia directă ti tron.



Tru aestă istorie easti yilipsită totna criza dinastică ditu 1936, cându văsillelu Eduard al VIII-lea abdică, di lu bagă pi ipotisi fratili a lui, Albert, dinintea a unei borgi ti cari nu eara andreptu. Agiumsi văsille sumu numa di George al VI-lea şi avu dumnilla tru momentele lăhtăroasi a Doilui Polimu Mondial. Fu totna andrupătu di văsiloanea a lui, Elisabeta, şi di clirunumsitoarea a tronlui, tut Elisabeta. Văsillelu muri la maş 56 di añi, ase că Elisabeta fu călisită s’llia multu ayoñea, tru 1952, prerogativili văsilikeşţă. Tru aestu an fu sărbăturisitu Jubileul di Platină, nai ma lungă dumnille a unui suveran britanic.



Tru tut aestu kiro, Charles fu prinţu clirunumsitoru, cu ună bană ţi u tricu acutotalui anamisa di duñeauă. Tut ţi ari adrată prinţul tru bana a lui fu evenimentu tratat public. Româñilli ş-aduc aminti că prinţul, tora văsillelu Charles a Regatlui Unit, u află România, cu muşuteaţa a niscăntoru localităţ şi zone tru cari timpul canda s’dănăsea. Vini la Viscri, bănă aclo, adră ma multi emburlăki locale, ecologhiţi, s-priimnă pritu hoară şi ma largu, feaţi muabeti cu oamiñilli. Un cadealihea lucru iasi tru videală pritu aesti imagini cari nă feaţiră s’nă xanaamintămu. Cama multu, când era prinţu, văsillelu Charles al III-lea zbură cu tiñie ti România, ti muşuteaţa a văsiliillei a noastre.



Nu lipseaşti s’dipunemu păn tru kirolu al Vlad Ţepeş tra s’videmu ligături di soie anamisa di casa văsilikească britanică şi atea di la noi. Văsillelu Mihai ali Românie eara soie dupu afendă-su cu văsiloañea Elisabeta iara dupu dada cu prinţul consort Philip. Văsillelu Mihai u andămusi yinitoarea a lui nicukiră, Ana di Bourbon-Parma la numta ditu 1947 a soţlui a lui ditu ficiurami, Philip, cu yinitoarea văsiloane Elisabeta a II-a.



Realitatea easti ahătu babaşcă şi lărgurie şi va si s’ngrăpsească multu kiro şi cu sinferu. Idyealui va si s’ngrăpsească şi ti naua eră, aţea a văsillelui Charles al III-lea cari tora ahurheaşti. Va s’hibă ună di mximă responsabilitate şi cum văsiloanea fu un exemplu şi ună urneki ti miliardi di oameni, easti ună urneki şi un exemplu prota ş-prota ti hillilu a llei, văsillelu cari yini tora clirunomu pi tron. Neise, s’băneadză văsillelu !




Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company