Sărbătorile a Basarabil’ei

În perioada interbelică, di maximă dezvoltare a soţietatil’ei româneşti, si sărbătorea Mesulu a Basarabil’ei, cu manifestări dedicate a provincil’ei istoricâ di la Estu di Prut ţi si avea turnatâ tru statulu român’ilor. Tru dzâlile a noastre, mesulu di sărbători cu minduita la a istoria a Basarabilei prinde s-hibâ cu siguranţă mesulu agustu. Sigura, nu avem în videare pactulu di niagresiune simnat di ghirman’i şi sovietiţ, la 23 agustu 1939, cǎ mamultu evenimentile care marcat rediştiptarea naţională a român’ilor moldovean’i di anaparte di Prut. Tru preambulul a Declaraţil’ei di independenţă a Republicâl’ei Moldova, di-tru 27 agustu 1991, este adusâ aminte m’işcarea democratică di eliberare naţională” care şi Spuse diz nou aspiraţiile di libirtate, independenţă şi unitate naţională” exprimate pri-tru Marile Adunări Naţionale di-tru 27 agustu 1989 şi mai multu aţea di-tru 27 agustu 1991 şi pri-tru decretarea, la 31 agustu 1989, a limbâl’ei românǎ ca limbă di stat şi reintroduţirea a alfabetului latin. După loarea a Basarabil’ei di-tru graniţile a Româniil’ei, tru 1940, printr-un ultimatum, autorităţile sovietiţe declanşarâ un teribil imnat di deznaţionalizare, inclusiv pri-tru pâtidzarea a limbâl’ei românǎ zburâtâ di populaţia mojoritară dreptu limbă moldovenească” şi treaţirea a l’ei ie un alfabet chirilic, niuidisit şi xen.

Marius Tiţa, 01.09.2014, 21:53

În perioada interbelică, di maximă dezvoltare a soţietatil’ei româneşti, si sărbătorea Mesulu a Basarabil’ei, cu manifestări dedicate a provincil’ei istoricâ di la Estu di Prut ţi si avea turnatâ tru statulu român’ilor. Tru dzâlile a noastre, mesulu di sărbători cu minduita la a istoria a Basarabilei prinde s-hibâ cu siguranţă mesulu agustu. Sigura, nu avem în videare pactulu di niagresiune simnat di ghirman’i şi sovietiţ, la 23 agustu 1939, cǎ mamultu evenimentile care marcat rediştiptarea naţională a român’ilor moldovean’i di anaparte di Prut. Tru preambulul a Declaraţil’ei di independenţă a Republicâl’ei Moldova, di-tru 27 agustu 1991, este adusâ aminte m’işcarea democratică di eliberare naţională” care şi Spuse diz nou aspiraţiile di libirtate, independenţă şi unitate naţională” exprimate pri-tru Marile Adunări Naţionale di-tru 27 agustu 1989 şi mai multu aţea di-tru 27 agustu 1991 şi pri-tru decretarea, la 31 agustu 1989, a limbâl’ei românǎ ca limbă di stat şi reintroduţirea a alfabetului latin. După loarea a Basarabil’ei di-tru graniţile a Româniil’ei, tru 1940, printr-un ultimatum, autorităţile sovietiţe declanşarâ un teribil imnat di deznaţionalizare, inclusiv pri-tru pâtidzarea a limbâl’ei românǎ zburâtâ di populaţia mojoritară dreptu limbă moldovenească” şi treaţirea a l’ei ie un alfabet chirilic, niuidisit şi xen.

Până tru 1989, român’il’i di-tru Moldova Sovietică eara obligaţ să si considerâ moldovean’i, un popul diferit di aţel român, şi cu unâ limbă diferită di aţea română, scrisă tru altu alfabet. Politica di dişcl’idire lansată di Mihail Gorbaciov permise şi a român’ilor să spună a lucrilor pi numâ iara anulu 1989 fu un an a adiverurilor. Protulu pas tru reafirmarea a identitatil’ei naţionalâ fu legiferarea a li denumire a limbâl’ei ofiţiale şi majoritare, limba română, şi reintroduţirea a alfabetului latin. Tru 1989, cându comunismul nu eara, ninca, avinat di-tru România şi din majoritatea a statilor estu-europeane, parlamentul a Republicâl’ei Moldova, ninca sovieticâ, deade apofasea că si zburaşte româneaşte şi si scrie cu litire latine. Cu 4 dzâle nainte, unâ protâ mare adunare a moldovean’ilor di-tru stânga a Prutului avea câftatâ imperativ numirea di limbă română şi alfabetulu latin. La adunarea di-tru 27 agustu 1989 au participatâ aproximativ 750 di m’il’e di oamin’i aţea ţi reprezenta unâ şasime di populaţia a ţarâl’ei. DZuua 31 agustu, cându furâ votate aţiste deziderate, agiumse Dzuua a limbâl’ei românǎ tru Republica Moldova iara tru 2013, ca semnu di profund respectu faţă di alumta a român’ilor trâ ndreptul la limba a lor, în România dzuua 31 agustu fu declarată Dzuua a limbâl’ei românǎ. Ma sâ nâ turnǎm la 27 agustu, tru 1991, la tamam doi an’i di la Adunarea Populară di la Chişinău care câfta ndreptul la limba română şi la alfabetulu latin, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţǎ di unâ Uniune Sovietică muribundă.

Tru aţel mes di veară a anului 1991, comuniştil’i serţâ iniţiarâ unâ stranie goadâ di stat contra a reformilor a lu Gorbaciov. A evenimentelor di la Moscova, republiţile unionale, ţeale 15, lâ răspunsirâ cu accelerarea a imnatului di dezintegrare a imperiului sovietic, pri-tru proclamarea succesivă a independenţâl’ei, ca într-un gioc di domino. Român’il’i moldovean’i si reunirâ diz nou într-unâ dzuâ di 27 agustu, tru numir multu mare, tru Piaţa a Maril’ei Adunare Naţionalâ di Chişinău şi câftarâ proclamarea a independenţâl’ei. Tru aţea seară, parlamentul reuşi să treacâ di opoziţia teribilă a comuniştilor şi votǎ proclamarea a independenţâl’ei a li Republicâ Moldova. A entuziasmului a ţilui chiro şi a profundilor sentimente naţionale lâ urmarâ, la un moment dat, iame di chiro di negare comunistă, cu reactivarea a li veacl’e propagandâ sovieticâ mutrinda orighinea a moldovean’ilor şi a limbâl’ei a lor ama, tru an’il’i di ma nâpoi, Republica Moldova si turnǎ tru grupulu a ţărilor pro-europeane, limba îşi lo denumirea hirescă iara istoria easte adusâ aminte cu boaţe analtâ. Tru Declaraţia di independenţă di aoa şi 23 di an’i, si menţioneadză, fără echivoc, că istoriculu demersu a aţil’ei dzuuâ ţâne isape di procesile ireversibile ţi si fac tru Europa şi în lume, di democratizare, di afirmare a libertatil’ei, a independenţei şi a unitatil’eiăţii naţionalâ, di edificare a statilor di dreptu şi di treaţire la economia di pâzare”.

(Marius Tiţa)