Sărbători tru meslu mai
Istoria ndreapsi tră ateali ditu soni trei dzăli ditu prota decadă a meslui mai evenimente importante tră lumea tută, tră Europa și tră români. Acăţamu arada alliumtrea di triţeari a kirolui, număsită cronologie, și himu tru anlu 1950, la 9 mai, cându Rob
Marius Tiţa, 14.05.2023, 14:18
Istoria ndreapsi tră ateali ditu soni trei dzăli ditu prota decadă a meslui mai evenimente importante tră lumea tută, tră Europa și tră români. Acăţamu arada alliumtrea di triţeari a kirolui, număsită cronologie, și himu tru anlu 1950, la 9 mai, cându Robert Schuman, ministrul francez de externe, ghivăsi legendara Declarație cari băgă thimeallili a instituțiilor ti unificarea europeană. Tru declarație să zburaşti ti “Europa” ca simbol a unitatilleli continentu, tru ună zodie a iriñillei. Pripunirli a Declarației Schuman ditu 1950 apufuseaşti un proiect concret, un program cu jgllioati limbidi di unificari efectivă a activitatillei economică. Fu thimilliusită Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), prima instituție europeană supranațională, la cari loa parti șasi țări: Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg. S’băga sum viglleari și ună reglementare unică, a statilor participante, producția di cărbune și cileki, atea cari avea data armati a olimlui ţi tamam s’avea bitisită.
V4siliili ţi avea faptă prota jgllioata, ditu videala ali Declarație Schuman ditu 9 mai 1950, s’avea ampulisită cabaia tru aestă a doua conflagrație mondială. Polimlu s-avea bitisită cu 5 ani și ună dzuuă ninti ca ministrul francez s’pripună planul construcției europene. Capitularea ali Germanie, cari nsimna bitisita a polimlui, cunuscu momente nilimbidz. Prota ki prota, Germania capitulă la Rheims, tru Franța, noaptea, tru protili sihăţ a dzuuăllei di 7 di mai. Sovietiţlli caftă ună capitulare la Berlin, și dinintea a forțelor al Stalin. S’duc și aesti negocieri cari apufusescu dănăsearea alumtiloru la oara 23 a dzuuăllei di 8 di mai. Ama după oara ali Moscovă eara dzuua di 9 di mai 1945, aesta hiinda Dzuua ali Victorie tră Uniunea Sovietică. Aestă dzuuă easti sărbătorită și tru aestu kiro, tru Piața Roșie, acă, atumţea, tru 1945, alumtili a Doilui Polimu Mondial s’dusiră ninti contra ali Japoniei, cari avea s’capituleadză tamam tu meslu agustu, după bombardamentele atomiţi de la Hiroshima și Nagasaki. Iara adză, Rusia sărbăturiseasti Dzuua ali Victoriei sovietică, la 9 di mai, hiinda ună văsilie tru mplin polimu di fuvirseari, cata cum aţelu nkisitu di Hitler.
Tră români, 9 și 10 di mai au semnificații ahăndoasi și speciale, pi ningă ateali internaționale și europene ma nsusu arădăpsiti. Nă minduimu prota ş-prota la anlu 1877, cându un nău poimu şidea s’nkisească anamisa di dauă imperii, aţelu arus și aţelu otoman, pisti caplu a românilor ama tru văsilia a lor. Bucureștiul simneadză un tratat cari da izini a rușilor să-și treacă askerili tru sudul a Dunării, tru condiții stricte, tră atea că și atumţea askerili aruse avea adetea s’yina ama s-nu mata s’toarnă. Parlamentarii caftă limbidzări și agiung s’voteadză, tru ateali dauă camere parlamentare, la 9 mai 1877, ună moțiune cari declară independența ali Românie. A daua dzuuă s’umplea 11 ani de la alinarea pi tron a v4sillelui Carol I, prot;lu văsille a românilor. Ase, la 10 mai 1877, văsillelu andrupasti acțiunea parlamentară simnânda declarația adoptată de alepţălli a farăllei. Ase, dzuua a monarhiei ditu România, 10 Mai, aminta fortumaa istorică a proclamarillei independenței. Tru scurtu kiro, askerili aruse, cari duţea un polimu greu, tru sudul Dunării, contra a turţăloru, s-vidzură tru impas și căftară agiutoru a românilor, direct a văsillelui Carol I. Românii llia parti giuneaşti la alumti, llia nica si apala di pridari di la șeflu a askeriloru otomane, Osman Pașa.
Ase, independența României fu amintată cu curbani eroică, pi câmpul di alumtă. 10 mai eara ditu 1866 dzuua națională a Principatelor Române Unite. Atumţea, tru aţea dzuuă, principele Carol, ţi fu aleptu di mărli puteri europene ale momentului să’lki llia loclu al Alexandru Ioan Cuza, intra București. Tru 1859, Moldova și Muntenia alidzea idyea persoană pe tronul de la Iași și aţelu di București, realizându-se unirea de facto a atiloru dauă state românești. Ama aesta unire eara multu crehtă asi că românii aflară ceareia ti aduţeari pi tron a unui principe xenu. Sum domnia al Carol, România amintă apufusitu cătă modernizare. După epopeea independențăllei, ditu 1877, România agiundzi regat iar domnitorlu Carol easti ncurunat, la 10 mai 1881, ca văsille ali României. Puțăne coincidențe aflamu tu aestă prezentare, multe date comune, ama, dusiră la ascumbusearea a energiilor tră băgarea tru lucru a niscăntoru realizări istorice. Tute, tru ateali ditu soni trei dzăli a protăllei decadă a meslui mai.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
