Sărbătoari națională
Marius Tiţa, 04.12.2022, 17:36
La 1 di Andreu, România sărbăturisaşti Dzuua a llei Națională. Prota oară, aestă dzuuă fu această dzuuă a fost sărbăturisită, ca dzuuă națională oficială, tru anlu 1990. Până la Revoluția anticomunistă ditu 1989, dzuua națională fu sărbăturisită la 23 august, dzuua tru cari, tru 1944, România u-avea curmată alianța cu Germania și s’făţea ună cu forțili antifasciste. Cu alti zboară, avea şuţătă armili contra ali Germanie hitleristă și ali Ungarie hortyste și lli-andrupa Aliațlli.
Și 1 Andreu easti un momentu istoric. Tru aestă dzuuă, tru 1918, românii ditu spațiul a fostului Imperiu austro-ungar ș’pitricură delegațllii, riguros alepţă, la Alba Iulia, iu apufusiră, tru unanimitate, să s’facă ună cu Regatlu ali Românie. Eara bitisita a unui an teribil, bitisita a Primlui Polimu Mondial, cari alăxi acutotalui lumea. Până la Marea Adunare a românilor di la Alba Iulia, tru idyiulu an, 1918, românii ditu Basarabia și aţelli ditu Bucovina s’avea adunată şi apufusiră, tutunăoară, să s’facă ună cu România. La 1 di andreu 1918 s’bitisea un proces plebiscitar di unire cu România a provinciilor bănati ditu vicllimi și majoritar di români, aflate până atumţea sumu ocupația a niscăntoru imperii kiruti dupu polimu. Alikearea-a aluştoru teritorii fu pricunuscută di Congreslu di irine di la Paris, ahurhitu tru 1919.
Aoa şi un secol, tru 1922, văsillelu Ferdinand și văsiloañea Maria, cari cumăndusiră România tru aţelli doi ani di polimu, fură ncurunaţ cu mari tiñie la Alba Iulia, marcând ase evoluția a unlui stat român vărtosu și democrat. Fu ună perioadă di evoluții aleapti, di dizvoltare economică, socială și culturală fără precedentu. Tru 1990, tru kirolu mplinu di harauuă ama și di dramatism di după cădearea a comunismului, cându românii căfta unitatea, Dzuua Unirillei agiumsi s’hibă Dzuuă Națională. Eara un moment di mari harauuă patriotică, surparea a comunismului, a dictatorlui Nicolae Ceaușescu, ţi eara faptă cu virsari di sândzu. Atumţea s-apufusi ca imnu național cânticlu “Disteaptă-ti, române!”. Manifestărli ndreapti ti Dzuua Națională, la 1 Andreu, dizvărtiti București ică la Alba Iulia, fură ancărcate di momentul tru cari România și Europa eara. Disputili politiţi daima alăsară damca pi aesti momenti speţiale. Pregătirea aderarillei la NATO și la Uniunea Europeană adusi subiectele europene și nord-atlantiţi tru conțănirea a marillei sărbătoari.
Tru 2018, anlu a Centenarlui Marillei Uniri, dzuua di 1 Andreu avu semnificații speţiale. S-umplea un secol di la Marea Adunare a românilor cari, la Alba Iulia, votară unirea cu România, alăxinda acutotalui mira alustui populu. Tută România amintă tru aești ani, di după cădearea comunismului, la 22 andreu 1989. Tru aestu kiro easti un partener esențial ali Alianță nord-atlantică, maxus tru contextul andilicat a polimului di la sinurli a llei.
Tru aestu an, sărbătoarea națională di la 1 Andreu avu și ună masti cu hăiri, vinită di la Rabat, tru Maroc. Aclo s-adună Comitetlu Interguvernamental tră Salvgardarea a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și votă ca ia românească, număsită “cămeașa cu altiţă”, s’hibă tricută tru Lista-a Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu votat tamama tru 1 di andreu avu numa “Arta bluzăllei tradițională cu broderie pi anumiru (altiță) – elementu a idintitatillei culturale tru România și Ripublica Moldova”, și fu susţănut di București și Chișinău. Ia românească agiumsi s’hibă multu cunuscută tru tută lumea, tru kirolu ditu soni, hiinda purtată tru lenu turlii di ucazi ama maxus ti Dzuua Națională.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
