S-bâneadzâ vâsil’eadzl’i !
Alinarea pi tron a vâsil’elui Felipe al Spaniei fu un evenimentu ţi adusi vazi prit apofasi şi bun-gustu. Cadealithea, nu aveam mirachi şi niţi nu nâ aştiptam s-hibâ altâ turlie. Momentul di tora caftâ unâ dizvârteari tin’isitâ a nâscântor ţeremonii vârtoasi prit semnificaţii istoriţi, politiţi şi juridiţi. Şi, cadealithea, hiindalui tru ahurhita a unâl’ei cali, auspiţiili lipseaşti s-hibâ di nai cama mplini tru nâdii, nica şi la adresa a năului vâsil’e, aţel cari agioacă rolu prinţipal tru evoluţiile dit Spania. Fostul vâsil’e, Juan Carlos, fu ayon’ia agârşitu; nai multu, el s-hârsi, ntră ghilimadz, cadealithea, di reproşuri şi stepsuri, ama cata dit oara dit soni şi niheamâ acuti.
Marius Tiţa, 20.06.2014, 19:02
Alinarea pi tron a vâsil’elui Felipe al Spaniei fu un evenimentu ţi adusi vazi prit apofasi şi bun-gustu. Cadealithea, nu aveam mirachi şi niţi nu nâ aştiptam s-hibâ altâ turlie. Momentul di tora caftâ unâ dizvârteari tin’isitâ a nâscântor ţeremonii vârtoasi prit semnificaţii istoriţi, politiţi şi juridiţi. Şi, cadealithea, hiindalui tru ahurhita a unâl’ei cali, auspiţiili lipseaşti s-hibâ di nai cama mplini tru nâdii, nica şi la adresa a năului vâsil’e, aţel cari agioacă rolu prinţipal tru evoluţiile dit Spania. Fostul vâsil’e, Juan Carlos, fu ayon’ia agârşitu; nai multu, el s-hârsi, ntră ghilimadz, cadealithea, di reproşuri şi stepsuri, ama cata dit oara dit soni şi niheamâ acuti.
Dumnil’a al Juan Carlos adunâ 39 di an’i şi puţâni suntu aţel’i cari pot s-adarâ, tru 2014, unâ isapi a aiştei perioadâ. Amintat tru 1938, Juan Carlos de Bourbon nu putea s-aibă ună banâ isihă, a deapoa vâsilia a lui triţea prit un chiro greu. Tru an’il’i 30, Spania fu aputrusitâ di un sândziros polim ţivil cari scoasi tru padi unâ lâhtâroasâ ură fratriţidă. Generalu Franco azvimzi tru aestu polim şi adusi la puteari unâ dictatură nu ma puţan teribilă. Yinitorlu vâsil’e Juan Carlos s-amintă Roma ca nipot a vâsil’elui avinat tru 1931, Alfonso al Xlll-lea şi hil’ilu a clirunomlui, infantili Juan. Dictatorlu Franco apruche, un chiro, câ tinirlu prinţu s-hibă criscut şi prâxitu tru Spania, dupu un plan scos tru videalâ şi bâgat tru lucru ma amânat.
Concret, Franco s-minduea câ după chirearea a lui, Spania s-agiungâ diznău monarhie ama nu avândalui ca vâsil’e pi Juan, clirunomlu a aţilui dit soni vâsil’e ali Spaniei, ca pi Juan Carlos, hil’ilu a aluştui, ansărindalui aestâ turlie pisti un bârnu. Infantili Juan apruche aestâ gaereti, hiindalui, cum s-ari spusâ, hil’iu di vâsil’e, tată di vâsil’e, ama vârnâoară vâsil’e. Borgea al Juan Carlos nu fu ici lişoară, avândalui ananghi di multă diplomaţie tra s-nu li scoatâ tru migdani şubeili al Franco ama niţi tra s-hibâ un supus compromis a regimlui absurdu a dictatorlui. Tru 1975, Franco moari şi evoluţiili s-fac cabaia. Juan Carlos agiundzi s-hibâ vâsil’e constituţional şi ici dit ţi easti democratic şi modernu nu va-l’i lipseasca ali Spanie.
Poati s-hibâ spusâ minduita că vasil’elu Juan Carlos aprâftasi unâ cadealithea reconciliere şi pi iruşi a spaniolilor cu tricutlu a lor, fără di cari nu putea s-agiungâ ca unâ vâsilie democratică şi europeană di ază. Tru chirolu dit soni, imaginea a vâsil’elui ali Spanie ahurhi s-hibâ stuhinatâ di len turlii di anăn’i, alithea icâ maşi imaginare, ţi s-au faptâ icâ la chiniyi, icâ tru ligâturli cu nâscânti doamni. Easti zori ti yixeari di tamam cât angicarâ aeşţâ câvgadz, şi alţâ ligat di membril’i ali familie, tră apofasea tra s-alasâ scamnul tră hil’ilu a lui. Poati s-hibâ spusâ nica şi aţea că bagâ tru lucru metoda olandeză”, aclo iu easti unâ adeti câ vâsileadzl’i icâ vâsil’ioanili s-tragă mânâ dupu unâ dumnil’e relativ lungă, tră favoarea a clirunomilor ţi suntu pi mplinâ maturitati, ghini ndrepţâ s-bagâ tru lucru aestu ahândos scupo.
Anlu ţi tricu şi vâsil’elu ali Belgie trapsi mânâ di la tron tră hil’ilu a lui, tru mplină admiraţie a supuşlor a lui şi ali opinie publicâ internaţionalâ. Aşi, s-prefigureadză unâ practicchie modernă ali monarhie, prit cari instituţia şi spuni viabilitatea şi furteaţa tru societatea pi cari easti cl’imatâ să u cumândusească. Juan Carlos ali Spanie fu omlu a apofasilor complicati tru istoria a aţilor dit soni dzăţ di an’i, aţel cari nu trapsi mâna sâ s-facâ curbani tră ghineaţa publicâ ti cari lucră niacumtinat. Şi s-trapsi cându misiunea a lui putea s-hibâ lugursitâ bitisită; aestâ apofasi u anvartuşeaşti instituţia şi ideea monarhică, alăsândalui unâ muşeatâ vidzutâ a aţilor cari, di 80 di an’i, s-fac curbani tră Spania.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
