Român’il’i la 1 di Andreu
Dzuua Națională a Român’ilor, 1 di Andreu, easte dzuua di-tru anlu 1918 cându român’il’i di Transilvania, adunaț Alba Iulia, votară unirea cu Regatlu a Româniilei. S’bitisea, aşi, un proces plebiscitar prit cari statlu român îl’i aduna român’il’i și provinciile a lor tru idyili sinuri. Tru marţu 1918, tru împlinu polimu mondial, cându situația a Româniilei eara di-a ndreptul traghică, român’il’i basarabean’i vota unirea cu țara, după ţi avea apofăsită s’iasă di-tru statlu arusescu cari îl’i avea aputrusită cu un secol ninte. Tru brumaru 1918 și român’il’i bucovinean’i, aflaț tu chirolu dit soni sum stăpuirea a muribundului imperiu austro-ungar, avea apofasită unirea cu Regatlu a Româniilei. Sigura, tuț oc’l’il’i eara şuţâţ cu mutrita cătă Transilvania iu român’il’i, asupriț și lipsiț secole arada di ndrepturi, căfta limbidu unirea cu România. Azvindzearea a Puterlor Chentrale, cari avea declanșată Primlu Polim Mondial, alăsa teren libir ti afirmari nădiili a națiun’ilor dit conglomeratlu imperial austro-ungar.
Marius Tiţa, 02.12.2019, 21:36
Tu loclu a vechl’iului imperiu alănciră stati elefteri și independente. Român’il’i transilvănean’i apufusiră, atumţea, unirea cu statlu român. Nu fu ună apofase hazardată ică intempestivă. Român’il’i majoritar tru Transilvania, fură dipriună, totăna lipsiț di ndrepturi și ţânuț tru ună catastisi di inferioritate civică. Tru 1600, vuivudălu muntean Mihai Viteazul aprăftăsi s-li facă ună, tră puțân kiro, aţeale trei state medievale a român’ilor. Tru 1859, Moldova și Muntenia aprăftăsescu tra s-facu ună, şi agiungu s’hibă văsilia a român’ilor, cătă cari s’ndripta nădiili a român’ilor ţi eara anaparti di munțâ. Dispariția imperiilor, la bitisita Primului Polim Mondial, are creată momentul favorabil trâ realizarea a unei striveachl’e, vreari, unirea a român’ilor tru un singur stat. Emoționanta adunare di Alba Iulia, de la 1 di andreu 1918, fu ndreaptă cu timel’iu di legendaril’i lideri a român’ilor transilvănean’i. Participanțâl’i fură alepţă di comunitățâle locale simfun cu niscănti reguli limbidz și el’i aprucheară borgea tra să ducă votulu la adunarea di Alba Iulia. Aţel’i 1228 di deputaț cari votară, Alba Iulia, unirea cu România, fură di ma năinte alepţă pri-tru vot universal, chiro di 12 di dzăle. Circumscripțiile electorale, apufusiti simfun cu un nom ma vecl’iu, pitriţea câte ţinţe reprezentanțâ. Participa episcopil’i a român’ilor a aţilor doauă confesiuni principale, ortodoxia și greco-catolicismul, doi reprezentanță dit partea a catheunei societate culturală, câte doi dit partea a catheunei asociație a mul’erilor, câte unu de la cathiună școală medie și institut teologhic, reprezentanțăl’ii a cadrelor didactiţe, a militarlor dit Garda națională, a lucrătorlor și a masturlor di zânăţ, a studențâlor. Organizarea și dizvărtearea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia s-feaţi tru condiții multu ndilicate, tru ună zonă mintită di polim, cu armate în retradzire și grupuri di soldaț ascăpaț de sum control.
Niţe administrația și niţe comunicațiile nu lucre cu hairi ama căftărli și nădiile a român’ilor nu alăsa loc tră vără aumbră ta s-hibăpi dauă. Forța a lor si veade limbid nica şi tu Proclamația a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, di-tru 1 di Andreu 1918, un documentu excepțional, cari ciuduseaşte și după 101 an’i prit clarviziune, anvergură și modernitate. De la primlu punctu, Rezoluția cundil’eadză: Adunarea Națională a tutulor Român’ilor dit Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunaț prin reprezentanțâl’i a lor îndreptățiț la Alba-Iulia tu dzuua di 18 di Brumar/1 di andreu 1918, apufuseaşti unirea a aţilor român’i și a tutulor teritoriilor bănati di el’i cu România. Tru aţeale noauă puncte a l’ei, Rezoluțiunea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, după numa oficială, di atumţea, apufuseaşti principiile cari va s-conducă noulu stat român, ndrepturle și libertățle, inclusiv a ”popoarilor conlocuitoare”. Românlil’i adunaț Alba Iulia, aoa şi 101 di an’i, tra s-apufusească fermu și democratic yinitorulu, salută, ”cu vreare, aghape, și entuziasmu eleferisirea a națiun’ilor subjugate tru Monarhia austro-ungară”, exprima haristusiri și admirație tră alumta a Puterlor Aliate, cari agiutară omenirea di-tru ungl’ile a barbariil’ei și s’ncl’ină cu mare tin’ie tu memoria a gion’ilor român’i cari ș’virsată sândzele tră înfăptuirea a idealului tră libertatea și unitatea a națiunil’ei română.
Autor: Marius Tiţa
Armânipseari: Taşcu Lala
