România şi NATO
Nu avea tricutâ anlu di la Revoluţia anticomunistă dit Andreu 1989 şi premierlu di atumţea ali Românie, Petre Roman, făţea unâ vizită la sediul NATO di Bruxelles. Altâ turlie spusâ, cu un an ninti aţeali doauâ părţâ nica eara pi mindueri ncuntrati, ti ampuliseari di turlia a Polimlui Araţi. Petre Roman eara tinirlu partiţipantu la Revoluţia-a român’ilor cari avea agiumtâ caplu a guvernului nica dit dzâlili di hearbiri dit andreu 1989. După ndoi meşi, cându vârnu numata avea dukitâ ţi s-faţi cu lumea după cădearea-a comunismului, guvernul român lu câlisea ufiţial secretarlu general NATO di atumţea, li’rtatlu Manfred Woerner, s-yinâ s-veadâ România.
Marius Tiţa, 25.05.2013, 15:35
Nu avea tricutâ anlu di la Revoluţia anticomunistă dit Andreu 1989 şi premierlu di atumţea ali Românie, Petre Roman, făţea unâ vizită la sediul NATO di Bruxelles. Altâ turlie spusâ, cu un an ninti aţeali doauâ părţâ nica eara pi mindueri ncuntrati, ti ampuliseari di turlia a Polimlui Araţi. Petre Roman eara tinirlu partiţipantu la Revoluţia-a român’ilor cari avea agiumtâ caplu a guvernului nica dit dzâlili di hearbiri dit andreu 1989. După ndoi meşi, cându vârnu numata avea dukitâ ţi s-faţi cu lumea după cădearea-a comunismului, guvernul român lu câlisea ufiţial secretarlu general NATO di atumţea, li’rtatlu Manfred Woerner, s-yinâ s-veadâ România.
Ligâturli dusirâ ma largu ntrâoarâ, a deapoa tu meslu alunar 1991 s-faţi prota vizitâ a şeflui NATO tu România. Manfred Woerner yini diznãu Bucureşti pisti maşi ndoi meşi, tu şcurtu 1992, cându dişcl’idi un Tentru euro-atlantic. Suntu premieri cari cundil’eadzâ ligâturli ali Românie cu NATO, ţi loarâ silâ până la adeararea didip dit marţu 2004. Iniţiativa NATO ta s-bagâ tu lucru un Parteneriat tră irini easti ndrupâtâ cu tută furteaţa di român’i, cari ved tu aestu program un protes di prilucrari a integraril’ei tu NATO.
România easti prota vâsilie dit aţeali comunisti di ma ninti cari, tu yinar 1994, simneadză Parteneriatlu trã irini pripus di NATO. Tu alunar 1997, ama, România easti anamisa di vâsiliili câlisiti trâ aderari tu Alianţă. Român’il’i âl’i vidzurâ la televizor, la summitlu NATO di Madrid, pi prezidentul ali Franţâ nirvos, ţi bâga zori câ România s-hibă câlisitâ, deapoa şi prezidentul a SUA, sumarâzândalui, exighisindalui că easti unâ amânari, şi nu unâ niaprukeari ti aderarea ali Românie.
Dupu ndauâ dzâli di la summitlu di Madrid, Bill Clinton vini vizitâ Bucureşti şi ţânu un zbor dinintea a unlui lao tu numir mari. Aţea ţi nu ştea român’il’i eara că s-yilipsea minduita a Occidentului di ampârţari a candidaţlor pi calea câtâ Ascâpitatâ, român’il’i şi vârgarl’i hiindalui cu soartea a dauâl’ei dalgâ, cum s-feaţi şi cu aderarea la Uniunea Europeană di ma amânat. România lo parti, ma amânat, la tuti mărli acţiuni şi politiţ ali NATO, prota ş-prota dit Afganistan. Tu marţu 2002, Bucureşti, s-dizvârti summitlu Primveara a năilor aliaţ”, cari zugrâpsea dauă tâburi nâuntrul NATO, unâ ma dişcl’isâ, ma cu nâdii, tu cari eara şi România, şi unâ altâ, a vâsiliilor cu vicl’imi tu NATO, ma cu trâdzeari mânâ nica şi andicra di operaţiun’ili contra a terorismului.
Tu brumar 2002, la summitlu di Praga, România easti câlisitâ s-aderâ la organizaţia nord-atlantică, di s-bâgã tu lucru un proţes lansat cama di multu kiro, tu 1990, cându român’il’i nica ş-plândzea morţâl’i dit Revoluţia contra comunismului şi a dictaturâl’ei Ceauşescu. La 29 di marţu 2004, unâ ţeremonie discretă tu arada a curi, Washington, s-dipun hâlãţli di ratificari şi hlambura ali Românie easti anâlţatâ tu arada a vâsiliilor NATO, bagâ semnul ti aderarea efectivă la Organizaţia a Tratatlui Atlanticlui di Nord. Dupu 4 an’i, tu 2008, summitlu NATO s-ţâni Bucureşti, tu unâ hâvaie di normalitati a mãrlor evenimenti.
Dit 1 di yinar 2007, România eara şi membră a Uniunil’ei Europeani, dimi s-bâga tu practico tut ansamblu ti turnarea tu conţertul a democraţiilor europeani şi a acţiunil’ei internaţionali. Tu kirolu di tora, România ari ndreptul s-hibâ evocatâ tu moabetea ti alidzearea a unlui secretar gheneral al NATO dit fostul Estu comunistu. Secretarlu gheneral tsi easti tora pi ipotisi, Anders Fogh Rasmussen, vini vizitâ, tu bitisita a stămânâl’ei, Bucureşti, capitala a unei vâsilii cari di aproapea un decheniu faţi un lucru cu hâiri tu harea di membru cu ndrepturi şi borgi pân di mardzinâ tu arada al NATO.
