Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România şi Europa

Cându săhăţli bătură ti n’eadză noaptea şi intrarea tu aestu an, România priloa preziditţil’ea ti şasi meşi a Consiliului Uniunil’ei Europeani.

România şi Europa
România şi Europa

, 22.01.2019, 21:01


Easti tra prima oară cându România u ari aistã poziţie complexă tru managementul ali Uniuni Europeane. Dit ahurhitã lipseaşti s-limbidzămu subiectele ali discuţie, s’achicăsimu ţi easti Consiliul a Uniunil’ei Europene şi, dealihea, să ştim ţi va s-zăcă prezidenţil’ea a aiştui organismu. Consiliul a Uniunil’ei Europeane şi Consiliul European, cu cari nu lipseaşti s-făţem alathusi, suntu instituţiili goali ali UE cu caracter explicit interguvernamental.



Tru forumurli a lui specializate, participanţăl’i va-şi reprezintă guvernul işişi, la născănti niveluri, di ambasador, di miniştrii di resortu ica nica şi tră şeflu a statlui ica a guvernului. Cama salami, ari 10 tipuri di configuraţii cari adună stog miniştril’i dit diferitili domenii dit aţeali 28 di stati membre. Aesti adunări suntu cumăndusiti di reprezentanţăl’ii di resort dit statlu ţi u ari, tră şasi meşi, prezidenţil’ea a Consiliului UE. Cara afacerile externe şi politica di securitate, deadun cu comerţul exterior şi coopeararea internaţională tra dizvoltare ies dit aestă procedură, hiinda coordonate di un Analtu Reprezentantu, cu activitate permanentă, agricultura easti ună paradigmă clasică ti cum lucreadză Consiliului UE.



Cându să zburaşti ti politica agricolă comună, Consiliul easti adrat dit miniştril’i ali agricultură dit cathi un di tu statele membre şi easti cumăndusitu di ministrul ali agriculturăi dit văsilia ţi u ari prezidenţil’ea a Consiliului UE. Tra prima giumitati a anlui 2019, adunarli pi tema di agricultură va s-hibă prezidate di ministrul român ali agricultură, Petre Daia. Consiliul interguvernamental nsuţă dit ahuhrită activitatea a comunităţlor economiţi europene. Tu ahurhită eara un Consiliu special al miniştrilor” cari, tru cadrul a Comunitatil’ei Economiţi a Cărbunilui şi Cilechil’ei, aduţea contragreutatea interguvernamentală la Analta Autoritate, supranaţională, cari cumăndusea Comunitatea respectivă, cu cari a ahuhri construcţia a unitatil’ei instituţionalizati ali Europă.



Dealihea, evoluţiile di ma năpoi, cari adusiră ună largă diversitate tru activitatea ali Uniunii Europene u lărdzi coopeararea interguvernamentală la, practic, tuti domeniile dit bana a cathi unlui cratu. Ari fută ndridzeri intense, pi ningă discuţii teribile, mutrinda prezidenţil’ea a Consiliului UE exercitată di România, maxus că s-dimăndă un semestru niacumtinat tru lucru, cu borgi ţi năstrecu fortuma di arada a aiştei responsabilităţ.



Tra prima oară, şi, avem nădia, că tra atea dit soni oară, va si s-facă işearea dit Uniunea Europeană a unlui dit membril’i a l’ei. Easti zborlu, dealihea, di Brexit, fenomen concret ţi nu ari certitudin’i până tru oara dit soni. Tru trei meşi, Marea Britanie lipseaşti s-agiungă un crat di nafoara ali orgnizaţie comunitară europeană, la cari adera tru 1973, ama suntu multu puţăne acorduri mutrinda multili minutişuri a aiştei cali tru năpoi. Acă guvernul di Londra spuni vărtoasi dizacorduri mutrinda condiţiile a Brexitlui cari nu fură vulusiti di respectivlu executiv.



Deapoa, tu inşita a meslui mai, cum easti arada, va s-ţănă alidzeri tra un nou Parlamentu European, tru ună formulă noauă, fără Marea Britanie. Alăxearea a Parlamentului va să scoată tru migdani un şingiru di alăxeri ufiţiali, inclusiv atea a Comisiil’ei Europene, a curi mandat s-bitiseaşti. La aesti alidzeri, ţi s-dizvărtescu tru mandatlu ali Românie tru caplu a Consiliului UE, va s-hibă apufusită, pi thimel’ilu a votlui popular, naua componenţă a Parlamentului European, năulu echilibru anamisa di curentele politice, va s-hibă verificate tendinţili spusi tru societăţli dit cadrul ali Uniuni Europeni.



Tu 9 di mai, după Brexit şi ninti di alidzeri, va s-ţănă un summit european Sibiu, muşeatlu căsăbă dit România, iu liderl’i europeni şi aţel’i a statilor membre ali UE vas ă zburască ti yinitorlu a integraril’e europene, după Brexit şi dinintea a provocărlor contemporani.



Autor: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company