România şi Europa (08.01.2017)
Tru 1999, marşul catra Bucureşti a minerlor tri avea mutate cap dit Valea a Jiului deadi izini a decidenţalor europeni s-agiunga pi isapea că România avea aramasa cabaia multu dinapoi tru materie di agiutor ti aderarea la Uniunea Europeană. Eara, dimi, dutearea ma largu a unei situaţii existenti tru momentul tru care românii avea avinata dictura comunistă, tru andreu 1989. Atel’I dit soni ani al Ceauşescu însimnara aspardzearea cabaia a relaţiilor cu vasiliili democratiti, maxus cu organizaţia comunitară europeană. Ase, aca tru an’il’i 70 România eara goala vasilie comunistă care avea ligaturi cu Comunitatea Economică Europeană, avea agiumta tru an’il’i 80, la una izolare greauă, cari u scutea dit programele comunitari tra Estul ali Europa.
Marius Tiţa, 09.01.2017, 09:50
Tru 1999, marşul catra Bucureşti a minerlor tri avea mutate cap dit Valea a Jiului deadi izini a decidenţalor europeni s-agiunga pi isapea că România avea aramasa cabaia multu dinapoi tru materie di agiutor ti aderarea la Uniunea Europeană. Eara, dimi, dutearea ma largu a unei situaţii existenti tru momentul tru care românii avea avinata dictura comunistă, tru andreu 1989. Atel’I dit soni ani al Ceauşescu însimnara aspardzearea cabaia a relaţiilor cu vasiliili democratiti, maxus cu organizaţia comunitară europeană. Ase, aca tru an’il’i 70 România eara goala vasilie comunistă care avea ligaturi cu Comunitatea Economică Europeană, avea agiumta tru an’il’i 80, la una izolare greauă, cari u scutea dit programele comunitari tra Estul ali Europa.
Ase, România vidzu zorea s-treaca perioada ali tranziţie post-comunisti cu un agiutor european n’icsurat, andicra di alţa sot di istorie comunistă forţată. Di alta parti tamam, Polonia şi Ungaria avura contribut la numa a programlui PHARE, un di nai ma consistenti proiecte di agiutor tra fostili vasilii comunisti. Tru aestu kiro, român’il’i eara tru caplu a isakilor tu ligature cu devotamentul pro-european şi nord-atlantic. Ca ti ciudie, cara tru kirolu a comunismului, român’il’i nu putea s-iasă dit vasilia a lor isisi di furn’ia a regimlui dictatorial, după 1989 el’i avura ananghi di vize amintati tru condiţii stricti tra s-urdina tru Ascapitata ali Europa. Aestu regim strictu fu ţanut di vasiliili comunitare inclusiv după ti fu simnat acordul di asociere ali României la Uniunea Europeană.
Tuta gaeretea a societatil’ei româneşti tru tranziţie di pregătire tra aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană suntu tora istorie, una istorie recentă care na da iznea să zburam di un deceniu de apartenenţă la organizaţia comunitară. Di altă parte, România fu calisită, Praga, tru anlu 2002, s-adera la NATO, iara tru 2004 fura dipusi instrumentiliu di ratificare a acordului di aderare la organizaţia nord-atlantică. Aderarea la Uniunea Europeană însimna un proces cabaia mari di pregătire şi di verificare a rezultatilor amintati tru aesta gaereti, cu încl’idearea a dosarilor tra aderari. Tru apriliu 2005, Luxemburg, fu simnat Tratatlu di aderare ali Românie la Uniunea Europeană şi fu lansată ratificarea a aistui di cafi un crat membru.
Tratatlu di aderare ali Românie la Uniunea Europeană intra tru lucru tru 1 di yinar 2007 şi avu simasia a unal’ei realizari istorică em tra români em tra Europa. S-ncl’idea una paranteză lungă şi nidreaptă, iara gaeretli a român’ilor di modernizari a societatil’ei şi di turnari la concertul internaţional şi tru dezbaterea europeană era un success di mari simasie. Aderarea la Uniunea Europeană însimna turnarea ali Românie tru Europa, ideal tra cari român’il’i alumtara cu ndriptati, maxus după cădearea a Pirdelui di Her, tru bitisita a doilui Polim Mondial, şi abandonarea ali Românie tru braţili a comunismului di turlie sovietica.
Tora, isapea a deceniului di apartenenţă efectivă ali Românie la Uniunea Europeană easte pozitiv nica şi filotima, aca multi lucri nica suntu ti adrari. Societatea românească s-alaxi semnificativ, economia avu creastiri, democraţia s-anvartusi. Ti amartie, un proces ti lipsea s-hiba subakicasitu, aderarea la Spaţiul Schengen, agiumsi una băteari di cap tra decidenţal’i şi tuti gaeretli fapti di români canda suntu geaba. Tru aestu contextu, România armasi, după 10 an’i, una vasilie dedicată tra idealurli europeani, implicată tru dezbaterli mutrindalui yinitorlu a construcţiil’ei şi al filosofiiil’ei europeani.
Autor: Marius Tita
Armanipsearea: Tascu Lala
