Revolutia a averului, averulu a unei revolutie

Au tricută aproapea trei dechenii di la Revoluţia română di-tru andreu 1989. Nâ si pare că tute aţeale si feaţiră maşi cu ndauă dzâle ninte, ama copiil’i/cilimean’il’i născuţ atumţea sunt mări tora şi cu greu achicâsescu ţi vrem sâ dzâţim cându nâ aduţim aminte di Revoluţie. Cum să expliţ că România eara, până atumţea, ună ţară cu un singur partid, unulu care stăpânea totul tru numa poporului, că nu exista dicât proprietatea statului-partid, că preşedinte eara, de un cirec di secol, un dictator limitat şi agresiv, că avea în varliga lui ună camarillă di familie ama şi un ţercl’iu de lideri a partidului comunist şi a li poliţie politică secretă. Nu si afla mâncare, în România, tru aţel momentu, şi niţe medicamente, niţe aparate casniţe, niţe căldură în case. Pe nângă lipsurile care caracterizeadză comunismul aplicat pi oamen’i, în România eara lipsuri cauzate di orientarea aproapea în exclusivitate a fondurilor în valută trâ achitarea rapidă a împrumuturilor externe. La arhiusita anului 1989, România devenea prima ţară care îşi achita/pâltea integral datoria/borgea externă, hiinda zborulu ca di vâră 10 miliarde di dolari. Trâ aesta, nu si mai acumpăra ici ţiva di-tru xeane iar tot ţe putea să si vindă eara exportat tra să hibă transformat în valută. Drepturile a omului eara ca şi inexistente, tot aşi libertatea a zborului, a opinil’ei de iţe turlie, nu putea să si călătorească în afoara a ţarâlei, mai ahoria în spaţiul capitalistu. Reghimulu instaurat de Nicolae Ceauşescu eara unulu stalinistu, cum eara, la un moment dat, toate aţeale din Estul comunistu a Europâlei. Ceauşescu, ama, avea faptă vizitată, la arhiusita an’ilor 70, tru China şi Coreea di Nordu şi avea importată di aclo teribilile mecanisme a cultului a personalitatilei. Aşi eara bana în România tru 1989 cându, di aform’ia a reformilor arhiusite di Gobarciov, tru Uniunea Sovietică, avea arhiusită să si leagănă reghimurile comuniste din Estul a Europâlei. La bitisita anului, România avea arămasă, cu excepţia a li Albanie, singura ţară din Europa cu un reghim comunistu sertu. În restu, pi aradă, reghimurile avea straxită unâ alăxire internă sau cu ună vâră intenţie revoluţionară

Marius Tiţa, 24.12.2018, 22:24

Au tricută aproapea trei dechenii di la Revoluţia română di-tru andreu 1989. Nâ si pare că tute aţeale si feaţiră maşi cu ndauă dzâle ninte, ama copiil’i/cilimean’il’i născuţ atumţea sunt mări tora şi cu greu achicâsescu ţi vrem sâ dzâţim cându nâ aduţim aminte di Revoluţie. Cum să expliţ că România eara, până atumţea, ună ţară cu un singur partid, unulu care stăpânea totul tru numa poporului, că nu exista dicât proprietatea statului-partid, că preşedinte eara, de un cirec di secol, un dictator limitat şi agresiv, că avea în varliga lui ună camarillă di familie ama şi un ţercl’iu de lideri a partidului comunist şi a li poliţie politică secretă. Nu si afla mâncare, în România, tru aţel momentu, şi niţe medicamente, niţe aparate casniţe, niţe căldură în case. Pe nângă lipsurile care caracterizeadză comunismul aplicat pi oamen’i, în România eara lipsuri cauzate di orientarea aproapea în exclusivitate a fondurilor în valută trâ achitarea rapidă a împrumuturilor externe. La arhiusita anului 1989, România devenea prima ţară care îşi achita/pâltea integral datoria/borgea externă, hiinda zborulu ca di vâră 10 miliarde di dolari. Trâ aesta, nu si mai acumpăra ici ţiva di-tru xeane iar tot ţe putea să si vindă eara exportat tra să hibă transformat în valută. Drepturile a omului eara ca şi inexistente, tot aşi libertatea a zborului, a opinil’ei de iţe turlie, nu putea să si călătorească în afoara a ţarâlei, mai ahoria în spaţiul capitalistu. Reghimulu instaurat de Nicolae Ceauşescu eara unulu stalinistu, cum eara, la un moment dat, toate aţeale din Estul comunistu a Europâlei. Ceauşescu, ama, avea faptă vizitată, la arhiusita an’ilor 70, tru China şi Coreea di Nordu şi avea importată di aclo teribilile mecanisme a cultului a personalitatilei. Aşi eara bana în România tru 1989 cându, di aform’ia a reformilor arhiusite di Gobarciov, tru Uniunea Sovietică, avea arhiusită să si leagănă reghimurile comuniste din Estul a Europâlei. La bitisita anului, România avea arămasă, cu excepţia a li Albanie, singura ţară din Europa cu un reghim comunistu sertu. În restu, pi aradă, reghimurile avea straxită unâ alăxire internă sau cu ună vâră intenţie revoluţionară

Tensiunea eara multu mare în România şi bana insuportabilă. La 15 decembrie, cu mare greutate, arhiusi să si aaflă că oamenil’i si răsculară la Timişoara. Hâbările deveniră tot cama grave, si aflăă di represiunea care u însândzerăă Timişoara. Gioi, 21 andreu 1989, dictatorulu Ceauşescu organiză ună mare adunare populară în Bucureşti. Zburââ în public, trâ ultima dată, ama niţeun om nu mai eara dispus să îl ascultă. Oamenil’i aduşi cu forţa si revoltară. Urmăă ună noapte di alumtă, oamen’i au strigată în stradă Jos Ceauşescu, jos comunismul!”, fură agudiţ di maşinile di alumtă a armatâl’ei, fura împuşcaţ cu tufechea. Vineri, 22 andreu, arhiusi cu un calmu însândzerat ama cu decizia a oamen’ilor tra să v’ină în numir mare, din uzine, să alumtă trâ surparea a comunismului. Tru tot aţeluşi chiro, armata si turnă în cazarme, şi li refuzaa ordinele politiţe tra să apitrusească revolta a oamen’ilor. Tru aţel di-tru sone stic di oară, Nicolae Ceauşescu şi soţia lui di curună, Elena Ceauşescu, numirulu doi a reghimului, reuşescu să fugă, la bordul a unui elicopter, tamam di pi acoperişulu a sediului a Comitetului Chentral al Partidului Comunistu Român. Seara vrea s-eara arestaţ de armată, giudecaţ di un complet di urgenţă, condamnaţ la moarte şi executaţ, treie dzâle mai târdzâu. Are urmată ună tranziţie dificilă, di la un reghim dictatorial, monopartid şi cu ună economie total di stat şi chentralizată, la ună democraţie de tip occidental, cu economie di pâzare, cu respectarea a ndrepturilor a omului. Tru aeste trei dechenii, România deveni ună ţară perfectu reintegrată tru bana democratică internaţională, membră a NATO şi a Uniunilei Europeană. Dispre Revoluţia anticomunistă a român’ilor, din Decembrie 1989, se zburaşte în continuare, şi si caaftă averulu a ţilor dzâle. Si caftă multu dinâpoia a schenâlei, tra să hibă aflate manipulările a ţilor dzâle. Sunt vehiculate multe schenarii, easte un proces importantu pi rol. Până tru sone, arămâânem cu v’initorulu a Româniilei, care prinde să hibă cât mai muşat, şi cu amintirea eternă a destinelor frâmte şi a banilor distruse, a tinerilor eroi din decembrie 1989.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu