Republica Moldova, Basarabia
Năinte cu 29 de ani, Uniunea Sovietică si destrăma, năheam-câte năheam, prin fuzirea sau ieşirea a câte uneia dia ţeale 15 republiţ din componenţa a l’ei. Eara ună evoluţie previzibilă, inevitabilă de-a ndreptul. Tru 1989, comunismul si avea aruvuită în Estul şi ccentrul a Europălei, iar ţările intrate sum control sovietic, la bitisita ţilui de Al Doilea Polim Mondial, eara libire să îşi făvrusească v’initorulu arada di democraţiile europeane. Uniunea Sovietică părea să si menţănă pri-tru reforma în cadrul a sistemului pi care u avea declanşată Mihail Gorbaciov ama ieşearea a ţărilor baltiţe declanşăă un dominou ţi are traptă, până tru sone, toate republiţâle unionale. Tru augustu 1991, după recenta tentativă di goadă di stat, procesulu di dezintegrare si accentuăă iar Republica Sovietică Socialistă Moldova îşi proclamăă independenţa la 27 augustu. Arhiusindalui ninca din-tru 1989, românil’i de dinclo di Prut avea reuşită să îşi recupereadză limba, alfabetulu şi identitatea naţională, printr-ună puternică alumptă civică, a cure îl’i si răspunsu, di multe ori, cu violenţă. Ama de ţi avea nevol’ie aestă republică sovietică să-şi afiirmă ună identitate naţională ocultată ca vără giumetate di secol? Istoria v’ine să expliică situaţia actuală. Tru-mplină expansiune, tru 1812, Imperiul ţaristu agiundze la sinurulu de disparţare estic a li Moldovă, principatulu românescu ţe, pri-tru unirea cu un altu principat românescu, Muntenia, tru 1859, va să băgaa timeal’ile a statului român modernu. Aestă noutate din ecuaţia politică se plăteaşte, în şcurtu chiro, cu anexarea a giumitatilei estică a principatului a Moldovălei di cătră Rusia ţarilor. Spre bitisita Primului Polim Mondial, român’il’i din partea anexată a Moldovălei, numită Basarabia, îşi proclamară independenţa şi, la puţân timpu, au aleaptă unirea cu Regatul a Româniilei. Stalin nu va agrăşească şi nu va l’ieartă aestă decizie aşi că, tru 1940, deade un ultimatum a Româniilei şi anexăă diz nou Basarabia, la care se adapse nordul a Bucovinălei. Acaţă ună lungă şi teribilă perioadă tru bana român’ilor basarabean’i, a cure limba vorbită lă easte numită moldovenească, alfabetul latin easte lăxit, cu forţa, cua ţel chirilic, iar el’i sunt deportaţ în chentrul sovietic a li Asie.
Marius Tiţa, 30.08.2020, 19:02
Năinte cu 29 de ani, Uniunea Sovietică si destrăma, năheam-câte năheam, prin fuzirea sau ieşirea a câte uneia dia ţeale 15 republiţ din componenţa a l’ei. Eara ună evoluţie previzibilă, inevitabilă de-a ndreptul. Tru 1989, comunismul si avea aruvuită în Estul şi ccentrul a Europălei, iar ţările intrate sum control sovietic, la bitisita ţilui de Al Doilea Polim Mondial, eara libire să îşi făvrusească v’initorulu arada di democraţiile europeane. Uniunea Sovietică părea să si menţănă pri-tru reforma în cadrul a sistemului pi care u avea declanşată Mihail Gorbaciov ama ieşearea a ţărilor baltiţe declanşăă un dominou ţi are traptă, până tru sone, toate republiţâle unionale. Tru augustu 1991, după recenta tentativă di goadă di stat, procesulu di dezintegrare si accentuăă iar Republica Sovietică Socialistă Moldova îşi proclamăă independenţa la 27 augustu. Arhiusindalui ninca din-tru 1989, românil’i de dinclo di Prut avea reuşită să îşi recupereadză limba, alfabetulu şi identitatea naţională, printr-ună puternică alumptă civică, a cure îl’i si răspunsu, di multe ori, cu violenţă. Ama de ţi avea nevol’ie aestă republică sovietică să-şi afiirmă ună identitate naţională ocultată ca vără giumetate di secol? Istoria v’ine să expliică situaţia actuală. Tru-mplină expansiune, tru 1812, Imperiul ţaristu agiundze la sinurulu de disparţare estic a li Moldovă, principatulu românescu ţe, pri-tru unirea cu un altu principat românescu, Muntenia, tru 1859, va să băgaa timeal’ile a statului român modernu. Aestă noutate din ecuaţia politică se plăteaşte, în şcurtu chiro, cu anexarea a giumitatilei estică a principatului a Moldovălei di cătră Rusia ţarilor. Spre bitisita Primului Polim Mondial, român’il’i din partea anexată a Moldovălei, numită Basarabia, îşi proclamară independenţa şi, la puţân timpu, au aleaptă unirea cu Regatul a Româniilei. Stalin nu va agrăşească şi nu va l’ieartă aestă decizie aşi că, tru 1940, deade un ultimatum a Româniilei şi anexăă diz nou Basarabia, la care se adapse nordul a Bucovinălei. Acaţă ună lungă şi teribilă perioadă tru bana român’ilor basarabean’i, a cure limba vorbită lă easte numită moldovenească, alfabetul latin easte lăxit, cu forţa, cua ţel chirilic, iar el’i sunt deportaţ în chentrul sovietic a li Asie.
Perestroika a lu Gorbaciov lă permise a român’ilor din Moldova unională să discută probleme vechl’i şi dureroase, interdzâse până atumţea. La 31 augustu 1989, limba română are devenită limba ofiţială a Moldovălei, ninca sovietică, iar alfabetulu latin fu diznou băgat în drepturi. Anulu alantu, Moldova îşi proclamăă suveranitatea iar la 27 augustu 1991, independenţa. România easte primulu stat care precunoaşte independenţa Republicălei Moldova şi arhiuseaşte perioada punţălor di flori”. Easte exuberanta deşcl’dire şi redescoperire a român’ilor dispărţăţ di frontiera sovietică de pe râulu Prut, tamam pri-tru giumetaea a Moldovălei istorică. Ţel’i care crezură că lucrurile va sa si desfăşoară ca tru 1918, cându independenţa si feaţe năinte di unirea cu România, araşi tru minduita şi aşteptarea lor, mai multu şi cu aţea că v’isulu unionistu agiumse un subiectu incomod şi evitat. Să nu agarşim niţe faptul că Basarabia răchită di Stalin nu se aaflă total în Republica Moldova. Tru 1940, autorităţâle sovietiţe loară sudulu a Basarabilei şi nordul a Bucovinălei şi le alăchiră la Ucraina, sovietică, de atumţea, ama şia ţea independentă, di tora, iu si aaflă şi în prezentu. Imediat, unăşiună după proclamarea independenţălei, Republica Moldova chiru controlul asupra raioanilor a lei estiţe, intrate sum ocupaţia forţilor rusofone separatiste. Fu un dialithea polim care opuse voluntaril’i şi armata incipientă a Republicălei Moldova şi separatiştil’i susţinuţ di trupile sovietiţe, celebra Armată a XIV-a. După trei dechenii di la aeste dramatiţe evenimente istoriţe, douăle ţeale state româneşti mutrescu să deruleadză relaţii cât mai muşate şi mai eficiente, într-un cadru european democratic.
Autor: Marius Tiţa
Armipsire: Hristu Steriu