Protlu român tru Cosmos
Marius Tiţa, 24.05.2021, 18:02
Tru dzuua di 14 mai 1981, unâ hâbari tu pţâni zboarâ și ayuñiusită dimănda că un român easti la bordul a unallei navă cosmică sovietică cari s’ayuñiuseasti s-agiungă pi orbită, anvărliga a Piămintului. Până atumţea, sistemlu media cabaia viglleatu a regimlui comunistu nu avea ascăpată niţi ună hăbari ţi să spună că s-ndreadzi unu azboiuru cosmic la cari s-llia parti România. Ama aţelli informaț putea să spună că s-aştipta la ună ahtari hăbari.
Tru 1978, URSS avea data cali a programlui Intercosmos cari aduţea, tru aventura spațială, iu sovietiţlli eara pionieri și la concurență cu SUA, și alti stati cari nu vrea s-aibă niţi ună nădie s-azboairă tru spațiu. Prota văsilie ţi lo parti la aestu program fu Cehoslovacia, cosmonautlu a llei agiumsi s-hibă, la 2 di marţu 1978, protlu pilot spațial cari nu eara ditu SUA ică ditu URSS. Viniră pi aradă deapoa Polonia, Ghirmănia ditu Apirită, Vărgăria și Ungaria. Până s-yină arada ali Românie, văsilie europeană cata cum aţeali spusi ma ninti, agiumsiră tru spațiu un vietnamezu, un cubanezu și un mongolu. După tuti aesti azboiuri, vini și arada ali Românie, alăsată tu soni di itia a politicăllei a llei di independență, ahătu cătu putea, andicra di Moscova. După România, atea ditu soni văsilie comunistă loată di sovietiţ tru azboiurli a lor cosmiţi, loară parti la Intercosmos, Franța, India, Siria, Vărgăria a daua oară, Afganistan, Franța și ea a daua oară, Japonia, nica şi Marea Britanie și Austria. Aestu ditu soni azboiuru comun s-feaţi tru sumedru 1991, niheamă ma ninti di 25 di andreu, cându Uniunea Sovietică avea s-avea ampărţătă ufiţialu, pritu demisia al Mihail Gorbaciov, aţelu ditu soni secretaru gheneralu a Partidului Comunistu ali Uniuni Sovietică.
Protlu cosmonautu român easti Dumitru Prunariu, atumţea tru ilikia di 29 di añi. Tru aestu kiro, pirmitusearea-a lui, ţănută mistico aoa şi 40 di añi, agiumsi multu cunuscută. Amintatu Brașov, tru 1952, Dumitru Prunariu bitisi Facultatea di Inginerie Aerospațială ditu cadurlu a Universitatillei Politehnică di București, tru 1976. După maşi un an, deadi apandisi a unăllei căftari di voluntari tră programlu Intercosmos și tricu pritu tuti etapili di selectari și pregătiri tră azboiuru, aşi că tricu pritu ma multi provi eliminatorii. Ninti di azboiuru, la pregătirli dizvărtiti tru Uniunea Sovietică loa parti maş doi candidaț români, Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu, ama eara tru planu că tru oara ditu soni s-hibă aleptu unu ditu elli. Tamamu di dzuua a lui, la 12 di maiu, cându umplea 39 di ani, Dumitru Dediu loa hăbarea că tră azboiuru eara aleptu soţlu a lui cu 10 añi ma tiniru, Dumitru Prunariu.
Tru seara-a dzuuăllei di 14 di maiu 1981,ti ndauă sticuri di oară dupu oara 20, oara ali Românie, racheta ţi purta nava cosmică Soiuz-40 azbuira di la cuncuscuta bază Baikonur. La bordu eara colonelu Leonid Popov, comandatulu a misiunillei, cari avea multă experiență tru ahtări azboiuri, și Dumitru Prunariu, cari agiundzea s-hibă protlu român tru spațiul cosmic. După aproapea 9 minuti, racheta s-anălţă, di u hipsi Soiuz-40 pe orbita a Pimintului. A daua dzuuă, la 15 mai, nava feaţi joncțiunea cu stația orbitală Saliut-6. Protlu cari alină pi stație fu cosmonautlu român. Aclo eara di vără doi meşi di dzăli doi cosmonauț sovietiţ. Chiro di ună stămână, aţelli patru cosmonauț di pe stația spațială adrară ma multi experimenti și misurări, simfunu cu programlu. Tru aestu chiro, Dumitru Prunariu feaţi 125 di rotații anvărliga a pimintului. S-aduţi aminti căţe cathi dzuuă, anvărliga di oara 20, stația Saliut-6 triţea pisupra di locurli ali Românie. Turnarea pi Pimintu s-feaţi, fără pruvlemi, la 22 di mai, după aproapea optu dzăli tru spațiu.
Dumitru Prunariu agiumsi aşi 103-lu om cari azboairă tru spațiu și protlu român cari aprăftăseaşti aestă performanță.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
