Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.03.- 21.03.2020

Catandisi di ananghi tru România di furñia-a pandemiillei cu năulu coronavirus

România Internațional, 24.03.2020, 04:16

Catandisi di ananghi tru România di furñia-a pandemiillei cu năulu coronavirus

Ti prota oară tru 20-lli añi ditu soni, tru România fu apufusitâ, luni, catandisea di annghi ti un kiro di 30 di dzâli, catandisi di ananghi, di itia a pandemiillei cu năulu coronavirus. Uidisitu cu spusa-a prezidentului Klaus Iohannis, cari deadi hâbarea, arăspândearea-a infecţiilor cu COVID-19 poati s’hibâ curmatâ mași pritu meatri excepţionali cari și spusirâ hâirea tu vâsilii ți multu greu furâ zñiipsiti. Ti ațea kiro di un mesu di dzâli ș’tru România furâ loati ahtãri meatri. Șculiili și universitățli va s’armânâ ncllisi, sinurli pot s’hibâ ncllisi ș’eali, a deapoa, ma s’hibâ ananghi, tu niscânti locâri poati s’hibâ dânsitâ urdinarea rutieră, pi cãlliurli di heru ică aeriani. Tutunâoarâ ari câbili ta s’hibâ rechiziţionati stocuri di echipamenti di protecţie, dizinfectanţâ şi yitrii ufilisiti ti yitripsearea-a năului coronavirus.

Caplu statlui feați cllimari a conaţionalilor a lui s’tiñiseascâ pân di mardzinâ apofasili, s’afireascâ di câlbâlâki s’ñicșureadzâ cât s’poati ițido turlie di urdinari. Decretlu mutrindalui apufusearea a catastisillei di ananghi – simnatu di caplu a statlui–fu tipusitu tru Monitorlu Oficial. Gioi ti prândzu, Parlamentul s’andãmusi tru plen tra sâ-lu vuluseascâ. Debatlu s’țânu, tru premieră, pritu teleconferinţă, senatorlli şi deputaţlli votândalui pritu unâ aplicaţii informaticâ securizatâ.

Noi restricţii trâ combatarea-a COVID 19 bâgati di autorităţli români

Tru România, ți easti di luni tru catastisi di ananghi, s’bâgarâ tu practico năi restricţii tra s’nu s’arâspândeascâ năulu coronavirus. Ministrul di Interne, Marcel Vela, dimândă, marțâ dicseară, că, pritu ordonanță militară, fu curmat lucurlu di serviri și consum a produsilor alimentari și a biuturlor alcooliți și nialcooliți em nâuntrul, em nafoara-a restaurantilor, hotelurilor, cafineadzloru ică alti localuri publiți. Andamasili culturali, științifiți, artistiți, di pisti, sportivi, di discurmari icâ agiocurli cu tihi, di yitripseari balnearâ furâ curmati. Tru plan medical, rezidențâlli la spețialitățli medicină di urgență, anestezie terapie intensivă și lângori infecțioasi ș-dânâsescu staghiili di practică tru tuti alanti secții iu eara ampârtâț pritu rotație și suntu bâgaț pi turi și gărdzâli dit secțiili a curi spețialitati u facu pritu studii.

Studențâlli la medicină, ahurhindalui cu anlu 4 și elevii ahurhindalui dit anlu 2 a șculiiloru postlițeali sanitari va s’hibâ recrutaț, pi bază di voluntariat, ta s’ndrupascâ lucurlu ditu udadzlli cu garda, ma s’hibâ nâstricutâ axizearea-a unitățlor medicale. Tru ți mutreaști transportulu aerian ți-lu facu operatorlli economiț, tuti azboiurli Spania-România și retur suntu curmati, ahurhindalui cu 18 di marțu kiro di 14 di dzâli. Isa-isa, s’prilundzeaști apofasea ti curmarea-a azboiurloru ți ducu ș-yinu ditu Italia, ti un kiro di 14 di dzâli, ahurhindalui cu 23 di marțu. Protlu opearator feroviar dit România, CFR Călători, suspendă, temporar, urdinarea-a trenurlor internaţionale cari fac ligătura cu Ungaria si Austria, Vârgâria şi Republica Moldova vițini.

Guvernul romăn pideapsili tră ațelli cari nu tiñisescu apofasili ti ngârdearea-a pandemiillei

Executivlu român apufusi serti pideapsi trâ ațelli cari nu ședu tru izolari la domiciliu i cari arâdu icâ dizinformeadză autorităţili tru ligătură cu zona tru cari urdinarâ. Infracţiunea ți ambudyiuseaști gaeretea ti curmari arâspândearea-a lângorloru easti pruvidzută tru Codlu Penal, cari fu alâxitu pritu ordonanţă di ananghi. Premierlu Ludovic Orban exighisi câ alâxerli s’feațirâ dupu ți s’au datâ amendzâ şi s-adrarâ dzãț di dosare penale, di itia câ oamiñilli ți furâ bâgaț tru izolare nu tiñisirâ apofasea icâ tra ațea că persoane cari yinea dit zonili aroși di coronavirus arâsirâ autorităţli tra s-nu hibâ duși tu țentri di carantină. Nãili piedeapse potu s’agiungâ nica şi la 15 di añi hâpsani.

Meatri ti agiutarea-a lucrâtorloru și a companiiloru româneşțâ zñiipsiti di pandimie

Executivlu di Bucureşti vulusi și un mânuclliu di apofasi ta s’ndrupascâ mediulu economic și di emburlâki, cu scupolu ta s’ñicureadzâ zñiili a pandemiilleei di coronavirus. Meatrili mutrescu em companiile zniipsiti direct di restricțiile ți s’bâgarâ ti aestâ catandisi, emu ateali cari dukescu efectili negative ișiti tu videalâ câ s’alâxi temporaru turlia di bânaticu a oamiñiloru. Aestâ turlie, guvernul apufusi s’creascâ praglu ti garantarea-a mpârmuturloru ti IMM-uri cu aproapea un miliardu di evradz şi s’asiguripseascâ pâltearea-a șomajlui tehnic tru proporţie di 75% dit tiñia di cafi mesu brutâ.

Meatrili s’loarâ tu contextul tru cari mări companii dit România dimândarâ că ș’curmâ lucărlu pi len turlii di perioadi di kiro, tra ș-veaglle lucrâtorlli di infectarea cu năulu coronavirus. Așe, producătorlu auto Dacia, parti a concernului Renault, ş-curmă gioi producţia la uzinili di Mioveni, până tu dzuua di 5 di apriiur, s’clleamâ câ 13.500 di lucrâtori va s’hibâ tu şomaju tehnic. Și americañilli di la Fordu, cari au unâ favrică tru România, Craiova dimândarâ că lucrâtorlli intrarâ tru şomaj tehnic di gioi şi va lâ si da unâ indemnizaţie di 78% ditu tiñiia di cafi mesu di bază. Nica și italieañilli la Pirelli, cari au unâ favricâ Slatina ș’curmâ ti șcurtu kiro lucârlu, aestâ turlie va s’aibâ zñie 4000 di lucrâtori.

Bucureştiul ndrupaști turnarea tu patridâ a româñiloru ți suntu tu xeani și au zñie di itia a meatriloru ti ngârdeari arârâspândearea-a COVID 19

Dimi, ñilli di români cari armasirâ ambudyiusiț anamisa di Austria şi Ungaria s’turnarâ tu patridâ, di la dișcllidearea a calillei veardi cu trițearea pritu Ungaria. Autorităţli di Budapesta dimândarâ câ va lâ da izini a cetăţeañilor români s’treacâ pritu Ungaria tra s’agiungâ acasă, cathi noapti, anamisa di oarili 21:00 şi 5:00, pi călliurli spusi di autorităţli ungare. Acordul fu simnatu ñiercuri di ministurlu român di externi Bogdan Aurescu tru unâ nauâ moeabeti ți u avu cu tilefonlu cu omologlu a lui di Budapesta Péter Szijjártó. Di altă parte Ministerul di Externe di Bucureşti dimândâ că tru aesta stămână furâ turnaț tu patridâ dupu gaerețli fapti di MAE şi Ministerlu a Transporturlor, suti di cetăţeñi româñi ți suntu temporar tru xinâtati, cari furâ zñiipsiț di meatrili ți li loarâ statili europene tra kivernisearea şi prevenirea-a epidemiillei di COVID-19.

MAE znueaști acllimărli mutrindalui s’nu s’facâ iți urdinari externâ cari nu easti orlea zorlea ananghi şi fați urminii câ turişțâlli icâ cetăţeñilli româñi ți suntu temporar tru xinâtati s’toarnâ ntrâoarâ tu patridâ. Tutunâoarâ, instituţia caftâ a cetăţeañilor româñi cu domiciliul icâ reşedinţa tru xinâtati s’tiñiseascâ pân tu capu urminiili a autorităţlor ditu aesti craturi şi cundilleadzâ că urdinărli câtâ România, nu suntu ti bunâ, s’nkiseascâ. Nica și caplu a statlui, nâpoi feați cllimari a româñilor di nafoara-a sinurloru s’nu yinâ estanu ti sărbători, câțe tu contextul a normiloru apufusiti di experţâ, cându s’toarnâ tu patridâ lipseaști s’intrâ tu carantină icâ izolari, cumu easti ananghi.

Armânipsearea: Tașcu Lala