Preşedintile Kalaşnikov
Care feaţe serviciul militar obligatoriu, în România, ninte di 1989, care fu pi strădzâle a Timişoarâl’ei tru andreu 1989 sau în Siria tru aeste dzâle ştie ţi înseamnă un foc traptu, amintat, cu pistolul mitralieră AKM, cunoscut după numa a creatorului a lui, Mihail Kalaşnikov. Forţa di penetrare a gugoşlui (glonţului) easte multu mare iara halatulu ti paralizeadză. Cum ţi sibâ, nu există chiro di reacţie din partea a ţilui luat în vizor. Unâ ahtare armă lipseaşte să funcţioneadzâ dicât în poligoane. Di aform’ia că easte simplă şi multu arăspândită, easte preferată nu maşi di armatile ofiţiale ama şi di grupurile informale sau de-a ndreptul arebile care si opun a armatilor în uniformă. Unâ ahtare armă nu prinde să întră civili, niţe dinintea a lor, şi sâ-l’i l’ia ca ţintă, nişane di aminare, niţe ntru mân’ile a lor. Care foloseaşte un Kalaşnikov u faţe, prota oarâ, trâ vâtâmare, nu mata easte zborulu niţe di descurajare, niţe di apărare. Gugoşulu chinesit dintr-unâ ahtare armă treaţe pri-tru oamin’i şi stizme, ricoşeadză şi agudeaşte tut ţi îl’i iase în cale. Di aţea aform’ie, dotarea cu Kalaşnikov a unei forţâ di acţiune poliţienească contra a unor demonstranţâ nu poate s-aibâ niţiunâ scuză, tru niţiunâ circumstanţă. Scupolu nu poate sibâ dicât unulu criminal. Nu poate sâ si invocâ niţiunâ raţiune, nu poate sâ si argumenteadzâ tru niţiunâ turlie îndriptarea a unei armâ Kalaşnikov asupra a unor oamin’i niînarmaţ. Nu există raţiune di stat sau politică care să justificâ foculu di armă contra a propriilor concetăţean’i, ma multu aţel di Kalaşnikov contra a unor demonstranţâ. Imaghinile din piaţa a Independenţâl’ei din Kiev eara cumţi sibâ teribile, ama focurile asasine di armă automată adusirâ în schenă statistica teribil di eficientă a ţilor vâtâmaţ. Apariţia a armilor di polim tru mân’ile a soldaţilor pitricuţ să dânâseascâ demonstranţâl’i civili nu putea sâ si soldeadzâ dicât cu vâtâmare a ţilor fără apărare. Imaghinile cu soldaţ cum bagâ arma la ocl’i şi protestari siţiraţ di gugoaşe di 7,62 mm nu pot sâ facâ parte di-tru acţiunea politică di-tru niţiun loc din lume, cama multu din Europa. Ma multu că Europa easte motivulu trâ care ucrainean’il’i si revoltâ, trâ care vor avinarea di la puteare a reghimului care lâ răspunde cu boaţea a lu Kalaşnikov, pistolul mitralieră.
Marius Tiţa, 21.02.2014, 21:21
Să nâ amintim că la analta adunare a Uniunil’ei Europeanâ cu statile a Estului european, desfăşurată la Vilnius, tru brumar, Ucraina aleapse să nu simneadzâ acordul di colaborare cu Vestul democrat a Europâl’ei şi să si orienteadzâ spri oferta rusă. Ucrainean’il’i îşi exprimarâ dezacordul aşa cum u feaţirâ tru chirolu di ma nâpoi, cu demonstraţâl’i în piaţa a Independenţei, Maidan, înnobilat amuşi cu numa EuroMaidan. Aţistă piaţă îl’i da frisoane arăţ a preşedintelui ucrainean în exerciţiu di aform’ia că, din cauza a l’ei, chirdu mandatulu di-tru 2004, ţi fu aleptu în mod fraudulos. Atumţea, protestul chinesit pi Maidan, piaţa chentrală din Kiev, duse paşnic la anularea a alidzerilor prezidenţiale trucate, ţi îl didea pi Ianukovici amintâtor. Nalile alidzeri furâ amintate di cantracandidatulu Iuşcenco. Aesta fu revoluţia portocalie care spuse a lumil’ei întreagâ că ucrainean’il’i suntu dispuşi, suntu hâzâre, să alumtâ trâ democraţie şi libirtate. După 10 an’i, Ianukovici easte preşedinte şi se simte diznou fuvirsit di fenomenulu Maidan, di demnitatea asumată a ucrainean’ilor. Nu mata pare dispus să riscâ cu metode democratiţe şi m’eardze pi cartea dipriunâ perdantâ a represiunil’ei. Apariţia a armâl’ei di polim în ecuaţie zburaşte clar dispre aestă opţiune di maximă violenţă, criminală aproapea, iar bilanţul easte nicat tru sândze. Boaţea a unui Kalaşnikov nu si astindze niţiunâoarâ. Ma aghon’ea ică ma amânat, aţel’i care lu ufilosirâ contra a concetăţean’ilor civili di altă opinie va agiungâ dinintea a justiţil’ei şi va sâ arămânâ totna în istorie trâ aeste lâvoase fapte sândziroase.
