Polimlu dronelor

Aţeali trei amări, andămusiti tru summitlu di București, tru aestă stămână, suntu Aamarea Baltică, Aamarea Lae și Aamarea Adriatică.

Marius Tiţa, 10.09.2023, 23:04

Aţeali trei amări, andămusiti tru summit București, aestă stămână, suntu Aamarea Baltică, Aamarea Lae și Amarea Adriatică. Easti, neise, un ţerclliu di di mari complexitate ţi dipuni ditu zona baltică, pritu spațiul pontic și s’agiundzi tu ţentrulu ali Europă, pi amealurile adriatiţi. Inițiativa fu lansată, aoa shi optu ani, di prezidentţălli ditu limitele aluştui arcu di ţerclliu, ali Poloniei și Croației. “Inițiativa datiloru Trei Amări” spuni, tru prezent, la 12 state, tute membre ale Uniunii Europene, difinite di ieșearea la una ditu aesti amări ică pi ninga aesti zone. Di la nord cată sud și, deapoa, cată vest, avem Polonia și aţeali trei republici baltice foste sovietice – Lituania, Letonia și Estonia, România și Vargario, di la Aamarea Lae, deapoa Croația, Slovenia, Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia.

La București, tru aestă săptămână, Gărţillea agiumsi XIII-lu membru ali Inițiativa. Tutunăoară, ears prezente un singiru di țări și organizații cari colaborează cu organizația, di cari Ucraina și Republica Moldova. Cadealihea, Inițiativa agiumsi un mecanism di lucru tut ma eficient și ma ghini structurat, tră țările ditu zona di contactu a Europăllei cu spațiul exterior, rusesc tru special. Noulu context tru cari s-isvărti summitul di la București fu dictat di polimlu di agresiune dus cntra ali Ucraina di Rusia. Țările participante napoi şi spusira minduita, conformă cu politica Uniunillei Europene și a NATO, organizații ditu cari tute statele Inițiativei fac parte, ta s’ndrupasca Ucraina tru aestu greu polimu și ta s’agiută ti znuearea a llei, anda alumtili va danaseasca.

Peisajul informației publice fu acătatu intempestiv tru aesti dzăli di incidintul ditu nordul Diltei Dunării, limitată di sinurlu româno-ucraineană, și iu dronele rusești, di fabricație iraniană, pitrundu tut cama multu și bombardeadză porturile ucrainene di pe brațul Dunării. Aesti porturi, Izmail și Reni, suntu pi șenalul strimtu a brațlui Chilia, nai ma nordic ditu aţeali cari formeadză Delta di vărsare a Dunării tru Aamarea Lae. Di partea cabaia populată, cu multe localități, easti Ucraina, țară tru polimu cu Rusia, di partea sălbatică a rezervației naturale, cu slabu bănaticu, easti România, țară membră a NATO.

S’pare că asistăm la un “Polimu al dronelor”, cari nu easti vără film di succes, di tip “Star War”, că modalitatea Rusiei ta ş-ducă polimlu criminal di distrudzeari ali Ucrainei și a oamenilor cari băneadză aoa. Tru aest context, Kievul ș-pripune să dimonstreze că dronele rusești au explodat și pe teritoriul României, sperând să genereze o reacție militară a NATO. Fără trudoială, o astfel di reacție nu poate avea dicât efecte divastatoare, chiar nucleare, și nu poate fi genearată dicât di un atac direct, efectiv, o agresiune cari să implice activarea garanțiilor di securitate pe cari NATO le acordă membrilor săi. Se vorbeasti di articolul 5, al apărării colective, cari face ditutr-un atac împotriva unei țări membre a NATO, un atac împotriva tuturor și fiecărui stat ditu NATO, cari va proceda ca atare.

Neise, tută filosofie NATO spuni ti apărarea colectivă, la acțiunea comună di apărare a țărilor membre NATO, tru cazul unui atac ditu exterior. Și Aliații, și lidirii ruși știu ce ar trusemna o astfel di reacție, o distrugere uriașă tră omenire, dacă nu a omenirii. Disigur, Kievul își dorește intrarea efectivă și directă a NATO tru polimlu său di apărare împotriva agresiunii ruse, dar această perspectivă easti periculoasă și diparte di a fi dorită.

Românii și Aliații lucreadză ti situația ditu teren, alăncită tru kirolu anda liderlli a statilor ţi conlucreadză tru cadrul “Inițiativei datiloru trei amări” s’andamausea la București. Easti evidentu, ama, că Moscova va ta s’alăxească Aamarea Lae tru un lac arusesc, iar istoriţlli spun că easti ună vreari cama veaclle, țaristă. Cara surparea a niscăntoru drone ică fragmente di dronă tru spațiul NATO poati s’hibă lugursitu ună acțiune accidentală, s’aduţemu aminti că, tora ma ninti, marina militară rusă dănăsi cu zoreaa armatloru și control ună pampori ţivilă nturţească, cari naviga di-a mardzina di coasta vestica ali Amarea Lae. Turcia easti membră NATO di dzăţ di ani și ari relații privilegiate la nivel analt cu Rusia, acă hăirea a loru scădzu dramatic tru aestu an.

Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala